Restanţele faţă de BPN se ridică la 1,23 miliarde de lei

Problema restanţelor continuă să planeze asupra Bugetului Public Naţional (BPN), agravându-se de la un an la altul, a declarat ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa, în şedinţa lărgită a Colegiului ministerului. Restanţa la plăţi faţă de BPN a crescut pe parcursul anului 2010 cu 93 de milioane de lei, constituind la finele acestuia 1,23 miliarde de lei, transmite Info-Prim Neo. Restanţele la plăţi faţă de bugetul de stat, administrate de Serviciul Fiscal, s-au cifrat 291 de milioane de lei, fiind în creştere faţă de cele înregistrate la sfârşitul lui 2009 cu 9, 3%. ( Serviciul Vamal a redus în 2010 restanţele cu 2,4 milioane de lei – nota IPN) Doar în 18 unităţi s-a reuşit a reduce uşor restanţele la plăţi faţă de bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, care la finele anului trecut se cifrau la 448 de milioane de lei. În celelalte 17 unităţi restanţele au crescut esenţial. De exemplu în municipiul Bălţi şi raionul Taraclia creşterea a fost de peste 70%, în raionul Căuşeni – cu peste 50%, în Ocniţa – cu 45% şi cu 32% în raionul Edineţ. Cea mai mare sumă a restanţelor se înregistrează în municipiul Chişinău – 212 milioane de lei la situaţia din 31 decembrie 2010. Nicolae Platon, şeful IFPS, a precizat că o parte a acestor restanţe au fost reeşalonate. Sunt şi sume care se află în litigiu, dar în ansamblu, capacitatea de colectare a datoriilor este slabă. Există un şir de imperfecţiuni legislative. Îşi spune cuvântul şi fragmentarea sistemelor informaţionale ale subdiviziunilor fiscului. Multe complicaţii există cu firmele cu pseudo-activitate antreprenorială, firmele fantome. Totuşi, în 2010 numărul acestora a scăzut de la 107 la 63, iar prejudiciile aduse bugetului s-au redus de la 768 la 261de milioane de lei. Dar, deocamdată, nu se poate vorbi despre contracararea acestui fenomen. IFPS a elaborat un proiect de modificări şi completări la Titlul III al Codului Fiscal, care prevede înăsprirea sancţiunilor aplicate faţă de persoanele fizice şi juridice care înregistrează firme fantome pentru a se eschiva de la impozite. Nicolae Platon a recunoscut că există deficienţe în administrarea fiscală. Asemenea probleme precum sunt evaziunea fiscală, spălarea banilor, formarea defectuoasă a preţurilor la produsele social-importante vor putea fi soluţionate doare cu implicarea tuturor instituţiilor statului şi organizaţiilor societăţii civile, nu doar a Serviciului Fiscal, a conchis şeful IFPS.