Republica Moldova se situează pe locul doi în lume după rata pirateriei software

Un studiu al Business Software Alliance (BSA) privind rata pirateriei în ţările din centrul şi estul Europei include, pentru prima oară, şi R. Moldova care are una dintre cele mai ridicate rate de piraterie (94%), situându-se pe locul doi în lume, după Armenia. Studiul atestă că în ţările din centrul şi estul Europei, rata de piraterie a scăzut cu un procent, până la 68%. Cea mai scăzută rată a pirateriei a fost înregistrata în Cehia, 39%. În Ungaria, rata pirateriei a fost de 42%, în Slovacia - 45%, în Rusia - 69%. In tarile vestice ale Uniunii Europene, rata de 36% a pirateriei software a generat pierderi de 11 miliarde de dolari. În Franţa, rata pirateriei, de 45%, a provocat pierderi de 2,7 miliarde de dolari. SUA au înregistrat una dintre cele mai scăzute rate ale pirateriei software, de 21%, ceea ce s-a tradus anul trecut în pierderi de 7,5 miliarde de dolari. Rata pirateriei software în România a scăzut anul trecut la 69%, însă pierderile cauzate companiilor au crescut la 114 mil. dolari, din cauza creşterii pieţei software în ţară. În 2006, în România au avut loc mai mult de 600 de controale în cazuri de utilizare şi distribuire neautorizată de software, aproape dublu faţă de 2005. De asemenea, o instanţă din România a pronunţat prima sentinţă de condamnare la închisoare cu executare împotriva unui distribuitor stradal de CD-uri piratate. Recent, reprezentanţii BSA în Moldova, care este Asociaţia celor mai mari producători de soft-uri din lume, au anunţat că în RM nu au început deocamdată controale ale poliţiei privind verificarea utilizării de către agenţii economici a soft-urilor licenţiate. Campania de legalizare a soft-urilor, începută la 1 noiembrie 2006 în R. Moldova, drept urmare a semnării protocolului de colaborare între BSA, Ministerul Afacerilor Interne şi AGEPI, se va manifesta deocamdată prin mediatizare, ulterior urmând să înceapă verificarea respectării legislaţiei în vigoare privind legalitatea utilizării soft-urilor de către companiile mari şi utilizatori. Legislaţia în vigoare a R. Moldova prevede trei modalităţi de răspundere a celor care utilizează ilegal programele de computer: răspunderea civilă, administrativă şi penală. Prima prevede că titularul de drepturi poate pretinde de la cel ce violează drepturile sale compensaţii de la 500 la 500 mii de lei. Răspunderea administrativă prevede o amendă în limita a 200-500 de unităţi convenţionale cu confiscarea exemplarelor contrafăcute. Răspunderea penală în acest sens prevede o amendă de la 16 până la 200 mii de lei şi pedepse complementare cum ar fi munca în folosul comunităţii, inclusiv privaţiunea de libertate. Cuantumul pedepselor va fi la latitudinea judecătorilor.