Republica Moldova are nevoie de banii colectați prin intermediul platformelor de sprijin european pentru a face față crizei energetice și economice cu care se confruntă. O spun reprezentanții societății civile de la Chișinău și București, potrivit cărora angajamentele financiare anunțate de statele europene și organizațiile internaționale reprezintă un semnal de încurajare a Guvernului Gavrilița și o încercare de a menține Republica Moldova în sfera geopolitică proeuropeană, în contextul războiului din Ucraina, notează IPN.
În timpul conferinței ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, organizată de Franța, Germania și România, la București, Chișinăul a obținut un ajutor financiar de 600 de milioane de euro. Din suma totală anunțată, 77 de milioane de euro sunt oferite în calitate de grant din partea Germaniei.
„Ne confruntăm cu consecințele crizei pandemice, care a lovit cetățenii și economia țării. Avem criza energetică, cu un impact puternic asupra bunăstării oamenilor și fără sprijinul statului, iar statul fără sprijinul donatorilor străini occidentali, nu putem rezista. Inflația a lovit puternic în puterea de cumpărare a cetățenilor, iar acum privim îngrijorați la ce ar putea să urmeze în sezonul de iarnă. Iată de ce resursele financiare care ne sunt anunțate, ne vor ajuta să trecem peste problemele cu care ne confruntăm”, a spus expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
De cealaltă parte, comentatorul politic, Ion Terguță, spune că Republica Moldova nu poate supraviețui la nesfârșit pe seama fondurilor din exterior, iar Guvernul ar trebui să vină cu inițiative concrete de redresare economică.
„Republica Moldova nu produce nimic și nu este capabilă să-și facă propriii bani. Au fost anunțate 600 de milioane la Berlin, alte 600 de milioane de euro au fost anunțate acum, probabil, aceeași sumă va fi anunțată și la Paris. Și este vorba de aproximativ 2 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Dar eu vreau să văd ce face Guvernul nostru. Aș vrea să văd mai multe politici fiscale relaxante pentru bussines, proiecte concrete pentru dezvoltarea micilor afaceri. A trecut un an de zile și Guvernul trebuia să aibă deja pași concreți făcuți în acest domeniu. Republica Moldova oricât sprijin ar avea din exterior, nu poate trăi în permanență cu mâna întinsă. Trebuie să învățăm să trăim pe banii noștri”, a spus Ion Terguță.
Președinta Asociației „Experți pentru securitate și afaceri mondiale” din București, Angela Gramadă, spune că sprijinul financiar oferit de comunitatea internațională Republicii Moldova conține și componenta geopolitică, în contextul crizei de securitate din regiune.
„Sunt foarte valoroase toate inițiativele care vin din afara țării și nu reprezintă doar un mesaj de încurajare a Republicii Moldova, în sensul de a finanța un Guvern inert. Ci mai degrabă este un angajament al Uniunii Europene de a nu se detașa prea mult de problemele cu care se confruntă regiunea. UE înțelege că Republica Moldova poate deveni un instrument în mâinile unor actori externi, pe care să-l folosească pentru a obține dividende de politică externă și de securitate în regiune”, a spus Angela Gramadă.
Prima Platformă de Sprijin pentru Republica Moldova a avut loc în luna aprilie, la Berlin. Atunci Chișinăului i-a fost anunțată suma de peste 600 milioane de euro.
