„ Din cele menționate se poate concluziona că există premise ca summit-ul CPE din 1 iunie 2023 să fie unul de succes. Rămâne să ne asigurăm că organizarea va fi la cel mai înalt nivel, iar măsurile de asigurare a securității vor fi adecvate...”
---
De ce e nevoie de platformă politică europeană?
La 1 iunie 2023, Republica Moldova urmează să găzduiască summit-ul Comunității Politice Europene (CPE). Despre CPE s-a scris destul în media locală, totuși, câteva lucruri referitoare la summit-ul menționat urmează a fi subliniate. Din CPE fac parte 44 de state europene: toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) și Marea Britanie; statele candidate pentru aderarea la UE; statele Asociației Europene pentru comerț liber, care nu intenționează să adere la UE; statele membre ale Parteneriatului Estic, care nu au statut de candidate pentru aderarea la UE. Respectiv, din CPE nu fac parte doar patru state europene minuscule, care sunt pe deplin integrate în economia europeană și au acorduri pentru utilizarea pe teritoriul lor a monedei UE, și uniunea statală Rusia-Belarus. De fapt, ultima remarcă tocmai vine să indice asupra faptului că CPE este un răspuns consolidat al UE și al majorității cvasitotale a statelor europene la agresiunea Rusiei, susținută de Belarus prin oferirea teritoriului pentru atac, împotriva Ucrainei. De asemenea, este un răspuns și împotriva șantajului energetic al Rusiei, declanșat cu aproximativ o jumătate de an înaintea agresiunii.
Deși summit-ul CPE din 1 iunie este foarte așteptat, se creează impresia că agenda acestuia este nedefinită încă. Președintele Maia Sandu, gazda summit-ului, a evitat să dea detalii privind agenda, preferând să se refere preponderent la aspecte ce țin strict de interesul pe care-l urmărește: „Summit-ul este o investiție în viitorul Moldovei. El oferă o oportunitate de excepție să ne afirmăm angajamentul ferm față de reformele pe care le realizăm ca să devenim – în viitorul apropiat – o țară membră a Uniunii Europene. Vom demonstra că suntem un partener de încredere, gata să contribuie activ la consolidarea unității și securității pe continentul european”. Probabil, în mod intenționat a fost accentuată poziția tranșantă a Republicii Moldova pe fundalul unui comportamnet oscilant al unor membri CPE, care înclină să beneficieze de pe urma cooperării cu Rusia, ajutând-o să ocolească sancțiuninile impuse de UE și SUA pentru descurajarea agresiunii.
Ce probleme prioritare urmează a fi discutate?
În circumstanțele menționate nu ne rămâne decât să intuim care vor fi problemele de pe agenda summit-ului CPE. Pentru asta e suficient să consultăm rezumatul primului summit, inaugural, al platformei CPE, desfășurat pe 6-7 octombrie 2022, la Praga. La capitolul priorități pentru cooperarea viitoare, au fost identificate șase domenii de activitate: 1) protecția infrastructurii critice a Europei pentru care este necesară o strategie comună; 2) combaterea atacurilor cibernetice care provin, de exemplu, din Rusia sau Iran și care necesită, de asemenea, o abordare europeană comună; 3) cooperarea regională pentru asigurarea securității în Marea Neagră, Baltică și Marea Nordului și care necesită o viziune comună; 4) dezvoltarea unei strategii energetice integrate de cooperare cu partenerii non-UE din cadrul CPE – în special Azerbaidjanul și Norvegia, care sunt producători de energie; 5) găsirea soluțiilor pentru diminuarea prețurilor la agenții energetici; 6) elaborarea unei viziuni comune, integrată la scară continentală, în domeniul tineretului. Un domeniu aparte este dedicat sprijinului Ucrainei, pe toate palierele: financiar, umanitar, politic și sprijin militar pentru a descuraja agresiunea rusească.
Cel mai probabil, prioritățile evidențiate la summit-ul CPE de la Praga vor rămâne aceleași până la terminarea războiului din Ucraina. Este important să fie înregistrare evoluții în domeniile prioritare menționate, care vor fi dezbătute și la summit-ul din 1 iunie 2023. Desigur, sperăm cu toții la terminarea cât mai rapidă a agresiunii și revenirea la normalitate, dar este dificil de prognozat când se va întâmpla acest lucru, iar când se va întâmpla, cu certitudine vor apărea noi priorități – suportul CPE pentru reconstruirea Ucrainei pentru a fi pregătită de aderarea la UE; descurajarea viitoarelor tentative agresive ale Rusiei împotriva vecinilor săi etc.
Evoluțiile ce au avut loc după primul summit CPE
Din cele menționate am putea deduce că proiectul CPE poate fi unul de lungă durată, de aceea merită să insistăm puțin asupra evoluțiilor recente, văzute prin prisma priorităților menționate. În primul rând, din punct de vedere al securității continentului european, între primul summit CPE și cel din 1 iunie 2023, a avut loc un proces de consolidare remarcabil odată cu aderarea Finlandei la NATO, care foarte curând va fi urmată de Suedia. Este un răspuns cât se poate de elocvent la amenințările și șantajul Rusiei, precum și un exemplu de considerat pentru a fi urmat de alți membri ai CPE.
În al doilea rând, recent au fost anunțate rezultatele eforturilor de asigurare a securității energetice prin intermediul Platformei energetice a UE, care are un rol cheie în depunerea în comun a cererii, coordonării utilizării infrastructurii, negocierii cu partenerii internaționali și pregătirea pentru achiziții comune de gaz și hidrogen. A fost nevoie doar de o jumătatea de an de la acceptarea proiectului de către Consiliul European și adoptarea reglementărilor necesare, până la anunțarea lansării cererilor, pe 25 aprilie 2023. Respectiv, Platforma energetică deja se concentrează pe organizarea agregării cererilor și achiziționarea în comun a volumelor necesare de gaze pentru stocarea în depozite a gazului pentru iarna 2023-2024. Urmează doar ca între Comisia Europeană, țările UE și întreprinderile industriale să se stabilească o cooperare strânsă, Comisia având și sarcina să ghideze solicitanții în vederea asigurării funcționalității mecanismelor elaborate de achiziție comună, respectând regulile de concurență.
În al treilea rând, eforturile s-au încununat cu succes remarcabil și în privința diminuării prețurilor la gaze pe piața europeană, care în perioada de după primul summit-ul CPE au scăzut dramatic, de la aproximativ 160 €/MWh în octombrie 2022, până la 37 €/MWh în mai 2023. Exemplele menționate vin să spulbere scepticismul inițial față de inițiativa CPE, demonstrând că unirea eforturilor statelor împotriva agresiunii și șantajului poate da roade scontate.
Statutul de țară gazdă obligă Republica Moldova
Inițiatorii CPE au stabilit de la bun început că summit-urile platformei se vor desfășura de două ori pe ani, cu alternarea țărilor gazdă – stat membru UE cu stat nemembru. După primul summit-ul din Cehia, cel de al doilea are loc în Republica Moldova. Evident, este foarte important ca viitorul summit să fie unul de succes, atât pentru platformă, în general, cât și pentru Republica Moldova, în particular. În acest context, este oportun să revenim la mesajul președintelui Maia Sandu, care menționa că summit-ul din 1 iunie reprezintă o oportunitate de excepție să ne afirmăm angajamentul fașă de reformele pe care le realizăm ca să devenim – în viitorul apropiat – o țară membră a UE.
Într-adevăr, în calitate de țară gazdă Republica Moldova trebuie să demonstreze prin exemple concrete că este demnă de onoarea de a fi în centrul politicii europene, fie măcar și doar pentru ziua summit-ului. În acest sens, autoritățile moldovene au întreprins un șir de măsuri, susținute de evenimente ce confirmă un anumit grad de eficiență în luptei împotriva clanurilor oligarhice, depășirea blocajelor reformei justiției etc. Respectiv, în ajunul summit-ului se poate menționa că:
- Parlamentul a adoptat, la 2 martie 2023, Declarația cu privire la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, care condamnă fără echivocuri războiul împotriva Ucrainei;
- Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a declarat la 3 martie că Republica Moldova se va alinia treptat la sancțiunile internaționale impuse Rusiei ca urmarea a agresiunea împotriva Ucrainei, iar declarația respectivă a fost precedată de anunțul privind ieșirea din structurile CSI;
- Președintele Maia Sandu s-a adresat, la 11 martie, Parlamentului și cetățenilor pentru a stabili că până în 2030 Republica Moldova trebuie să devină țară membră a UE;
- Pregătirea și trimiterea către Comisia Europeană a contribuției la viitorul raport de extindere a UE, privind negocierile de aderare, pe 33 de capitole;
- Revenirea Aeroportului Internațional Chișinău în gestiunea statului, după ce a fost concesionat în detrimentul acestuia către grupări oligarhice;
- Prima condamnare a unui inculpat de furtul miliardului, caz care a fost de-a lungul anilor în centrul atenției instituțiilor europene, ultimele insistând pe investigarea crimei și pedepsirea vinovaților;
- Deblocarea reformei justiției ca urmare a convocării Adunării Generale a Judecătorilor și alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care au trecut procedurile de verificare necesare etc.
Din cele menționate se poate concluziona că există premise ca summit-ul CPE din 1 iunie 2023 să fie unul de succes. Rămâne să ne asigurăm că organizarea va fi la cel mai înalt nivel, iar măsurile de asigurare a securității vor fi adecvate.