În ce punct al dezvoltării sale istorice sub aspect economic, social şi politic se află Republica Moldova la cea de-a 24-a aniversare a Independenţei? Procesul de dezvoltare este unul firesc, cu întârziere, în ritmuri anticipate? Care sunt lecţiile învăţate şi lecţiile de învăţat? Şi care este perspectiva apropiată şi îndepărtată a societăţii moldoveneşti şi în special sub aspectul integrării europene? La aceste întrebări a încercat să răspundă Agenţia de presă IPN în cadrul unui ciclu de materiale cu genericul: „Moldova la 24 de ani: Cine suntem? Încotro mergem?”, solicitând opiniile mai multor experţi din diferite domenii.
---
Jurnalistul Ion Terguţă e de părere că Republica Moldova încă se află în perioada de tranziţie. „După 24 de ani, Republica Moldova nu a putut deocamdată să-şi găsească o cale pentru a depăşi situaţia grea economică şi politică în care se află. De exemplu ţările post-sovietice, care au reuşit să depăşească într-un fel sau altul criza sau cel puţin să o atenueze, sunt mai puţin democratice, iar aceasta ar însemna că societatea moldovenească nu a fost gata pentru a trece brusc la democraţie. Din păcate, aceasta a generat mai multe probleme de ordin politic şi social”, a subliniat Ion Terguţă.
Potrivit jurnalistului, la momentul declarării Independenţei ţara nu a avut o elită care să ştie să creeze o idee naţională pe care populaţia să o preia şi să treacă mai uşor peste această etapă de tranziţie. Mai curând, Republica Moldova bâjbâie acum, după 24 de ani, care ar fi calea de dezvoltare şi încearcă să găsească o idee naţională care ne-ar mobiliza, dar încă suntem împărţiţi între est şi vest, cam 50:50.
Ion Terguţă crede că procesul de dezvoltare a ţării este unul firesc, dar cu foarte multe întârzieri. Republica Moldova, venind dintr-un sistem totalitar, nu avea cum să cunoască noile reguli ale vieţii economice şi politice după care se ghidează societăţile în occident, astfel că problema noastră de mentalitate are nevoie de o rezolvare în timp. Spre regret, nu am avut o clasă politică care să ştie sau să fi ştiut să ghideze societatea spre anumite scopuri, lucruri care, de altfel, s-au întâmplat în Ţările Baltice, or şi ele au provenit din acelaşi sistem totalitar, dar care au reuşit să depăşească mult mai repede decât Republica Moldova aceste probleme.
Ion Terguţă menţionează că societatea şi clasa politică are un rol definitoriu în dezvoltarea ţării, societatea trebuie să ştie să aleagă şi să controleze clasa politică, iar clasa politică trebuie să fie responsabilă. „Din păcate, la noi clasa politică este mai curând o expunere a elitelor economice care au venit în politică pentru a-şi urmări nişte interese. Politica este dominată de oligarhie, Republica Moldova este dominată de monopoluri, iar diferenţa dintre săraci şi bogaţi este tot mai mare”, a apreciat jurnalistul.
În opinia sa, societatea nu are un răspuns unde vrea să ajungă, iar ultimele două scrutine au demonstrat că societatea nici măcar nu ştie să se răzbune, societatea acceptă mai degrabă nişte recompense simbolice de ordin personal în contrapunct cu problemele grave ale ţării, a spus jurnalistul referindu-se la furtul din sistemul bancar, despre care s-a vorbit mult, dar fără efect.
„Perspectiva cea mai potrivită, din punctul meu de vedere, este unirea cu România, deoarece până la momentul actual nimeni nu a oferit o soluţie mai bună decât această idee. Dar fiecare stat este expresia societăţii şi, din moment ce societatea nu are o soluţie pentru gravele probleme, nu avem decât să aşteptăm până se va coace şi va apărea o idee naţională, poate încă 24 de ani, poate 48, doar că istoria nu prea are timp cu popoarele mici, aceasta este problema”, a spus Ion Terguţă.
Referindu-se la perspectivele de integrare europeană a ţării, jurnalistul a spus că acum acestea sunt mai proaste pentru că Republica Moldova va trebui să aibă dovezi mai sigure că vrea să devină membru al comunităţii europene. Moldova a epuizat un credit de încredere uriaş şi va trebui să facă eforturi colosale pentru a convinge din nou liderii europeni că poate să se schimbe şi poate să genereze o clasă politică care să să ştie să guverneze.
Mariana Galben, IPN
