În Republica Moldova au fost adoptate legi care garantează femeilor drepturi egale cu cele ale bărbaților, însă femeile nu beneficiază în mod egal de reprezentare politică. În cazul candidaților din Moldova, procentajul de reprezentare politică variază în limita a 30%. În medie, în țările Parteneriatului Estic, 23 % dintre femei candidează pentru a fi alese în parlamente și 16 % dintre acestea sunt alese. Datele au fost incluse în studiul regional privind reprezentarea politică a femeilor în țările din cadrul Parteneriatului Estic, prezentat marți, 26 septembrie, transmite IPN.
Directorul Institutului de Marketing și Sondaje (IMAS), Doru Petruți, a declarat că participarea femeilor în politică depinde locul femeii în societate, contextul politic și cadrul legislativ. Potrivit lui, contează foarte mult ce oferă piața muncii pentru femei și angajarea femeilor în muncă, dar și mass-media care reglează percepțiile legate de participarea femeilor în politică, un rol important în promovarea femeilor îl au și partidele politice. Doru Petruți a mai menționat că, chiar dacă se fac anumite campanii de promovare pozitivă a rolului femeii în societate, cum ar fi campaniile împotriva violenței asupra femeilor, acestea nu au o continuitate, cu implementarea de măsuri foarte clare și cu un impact vizibil ulterior.
Potrivit președintei Comisiei permanente protecţie socială, sănătate şi familie a Parlamentului, Valentina Buliga, primul pas în domeniul dimensiunii de gen a fost făcut prin legea cu privire la egalitatea de șanse dintre femei și bărbați, aprobată în 2007. În aprilie 2016, legislativul a adus modificări la mai multe legi care au avut ca scop asigurarea egalității de gen în spațiul public, economic, etc. „Unora li se pare că aceasta au fost legi în beneficiul nostru, al femeilor, este o abordare greșită, sunt modificări legislative care să asigure participarea ambelor genuri în proporție de nu mai puțin de 40 și 60%. Important este să înțelegem că o democrație pluralistă presupune cu adevărat o participare echilibrată a femeilor și bărbaților în viața politică și la procesul decizional”,a spus Valentina Buliga.
Valentina Buliga a mai menționat că procentajul care reflectă numărul de doamne deputate a fost de 20,8% în perioada 2005-2009 și a rămas la același indicator în 2014-2018.
Eva Gutjacr, șefa adjunctă a oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a menționat că reprezentatoarea femeilor inclusiv în politică este fundamentală pentru democrație. În toată lumea femeile sunt în Parlament alături de bărbați, iar vocea femeilor are un rol important în dezbaterile și deciziile politice. Femeile dau dovadă de liderism politic, participă în deciziile politice și au un impact important în societate. Chiar dacă există provocări, există instrumente de promovare a echității femeilor și bărbaților în luarea deciziilor.
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, a spus că în octombrie va fi lansat un studiu care va reflecta participarea femeilor la ultimele trei scrutine electorale.
Directoarea executivă al Platformei pentru Egalitate de Gen, Eaterina Mardarovici, a menționat că oricum există o subreprezentare a femeilor în domeniul politic din țară, iar cel mai mare succes al Platformei este colaborarea cu Parlamentul în promovarea egalității de gen.
Potrivit ei studiul privind implicarea politică a femeilor în statele Parteneriatului Estic, situația este diferită pentru fiecare țară, dictată de situația politică, legislația electorală sau condițiile sociale și economice. Cert este însă că nu există un deficit de femei care ar putea prelua roluri politice, există refuzul de a fi promovate.
Autorii studiului recomandă Republicii Moldova să dea garanții că legea adoptată recent, prin care s-a introdus o cotă de 40% a femeilor pe listele partidelor, este pusă plenar și eficace în aplicare prin includerea cerinței ca femeile să fie plasate pe poziții cu potențial de câștig.
Studiul a fost realizat ca parte a Cadrului de cooperare programatică pentru perioada 2015-2017 între Consiliul Europei și Comisia Europeană. Coordonarea generală a studiului a fost asigurată de către Divizia de Asistență Electorală și Recensământ (DGII) a Consiliului Europei, cu contribuția Secretariatului Comisiei pentru egalitate de gen a Consiliului Europei și a Institutului European pentru egalitate de șanse între femei și bărbați al Uniunii Europene.
