logo

Repoziționarea PDM – corectă, forțată și nesinceră. Analiză IPN


https://www.ipn.md/ro/repozitionarea-pdm-corecta-fortata-si-nesincera-analiza-ipn-7978_1044365.html

Repoziționarea Partidului Democrat din Moldova pe eșichierul politic, anunțată recent, reprezintă un act corect și necesar, din punctul de vedere politic al formațiunii, dar și forțat, și nesincer, în același timp, ceea ce comportă un anumit grad de risc pentru partid, pentru alte formațiuni politice, dar și pentru societatea moldovenească în ansamblu.
----

Repoziționarea este un act corect și util pentru scopurile politice ale PDM, care, nu este un secret, tinde să se mențină la guvernare, chiar să-și consolideze și mai mult pozițiile și așa puternice, după viitoarele alegeri parlamentare, anunțate pentru sfârșitul lunii februarie, anul viitor. În acest sens, contextul electoral al repoziționării este indiscutabil.

Două grupuri țintă

Manevra politică are două grupuri țintă: 1. Populația Republicii Moldova, care în perioadele electorale este o noțiune sinonimă cu „alegătorii Republicii Moldova” și 2. Partidele politice oponente și partenere, deopotrivă. 

Mesajul „pro-Moldova”, „pro-cetățean”, adresat publicului, este unul bine calculat, pentru că ține cont de psihologia omului, de interesele vitale, prioritare și chiar primare ale persoanei și comunității, respectiv, alegătorului/alegătorilor. Un mesaj politic și electoral mai convingător, care să atragă maximum de susținători, pe vreme de pace, este greu de găsit. Chiar și mesajele critice, combative, concurează cu greu cu unul „pozitivist”, orientat spre preocupările cotidiene și chiar instinctele care ghidează viața. Cu atât mai mult mesajele geopolitice, în special după ce acestea au fost compromise de către întreaga clasă politică. 

Semnalele lansate de PDM partidelor vin să le anunțe pe unele „să se dea mai la o parte”, sau chiar să elibereze „carosabilul politic”, pentru că vine unul cu „motor mai puternic”, pe altele – că ar fi dispus spre colaborare, iar pe altele – că s-a retras parțial sau total de pe banda ocupată anterior.

Socoteala de acasă și cea de la târg

Toate acestea – la modul teoretic. La modul practic, lucrurile se pot întâmpla așa cum și-au planificat democrații, dar, în egală măsură, ar  putea provoca mai multe complicații, într-un viitor nu chiar îndepărtat. Și aceasta pentru că repoziționarea s-a produs forțat, fapt care generează anumite suspiciuni de nesinceritate, respectiv, ar putea sugera scopuri mai ascunse decât cele anunțate public.

Concluzia privind reorientarea forțată a PDM are la bază cel puțin două considerente.

Primul are origini externe. Din motive deja cunoscute, inclusiv introducerea votului mixt, invalidarea alegerilor în Chișinău, guvernarea pdm-istă a răcit relațiile cu Uniunea Europeană, primul și cel mai important partener de dezvoltare. Aceasta face imposibilă utilizarea sloganului electoral pro-european în viitoarea campanie electorală, de aceea, suficient de în grabă, l-a înlocuit cu un altul, „pro-Moldova”. PDM a fost nevoit să abandoneze abordarea geopolitică a mesajului său electoral și pentru că relațiile sale cu Rusia sunt deteriorate deja de mult timp. Respectiv, sub aspect geopolitic, pozițiile partidului sunt destul de șubrede ca să poate miza în vreun fel pe ele. În perioada scurtă care a rămas, formațiunea ar putea să reușească să infiltreze noua sa imagine în conștiința electoratului, dar ar putea și să nu reușească sau să reușească doar parțial.

Al doilea considerent ține de dualitatea evidentă existentă în interiorul țării privind întâietatea asupra vectorului european în Republica Moldova. Timp de câțiva ani, și-au adjudecat întâietatea atât oficialitățile de la Chișinău, cât și opoziția care își spune „pro-europeană” și „anti-oligarhică”. Se poate înțelege că, prin repoziționarea recentă, PDM a cedat întâietatea pe „frontul pro-european” opoziției. Dar democrații au procedat așa nu atât datorită forței de convingere a opoziției, ci, mai degrabă, din cauza lipsei de sprijin din partea instituțiilor europene, care s-au răzgândit să facă „dragoste cu de-a sila”. Și poate nici acest fapt nu a fost decisiv pentru decizia privind abandonarea sloganului pro-european, cât lipsa totală de perspectivă de a constitui o majoritate parlamentară pro-europeană după parlamentarele din februarie viitor. Acum contează mai puțin a cui este responsabilitatea pentru această lipsă totală de perspectivă, a guvernării sau a opoziției, contează că, în formatul vechi, unica miză posibilă a  viitoarelor alegeri putea fi doar provocarea alegerilor anticipate, eventual după modelul celor din anul 2009, iar PDM nu s-a putut împăca cu această perspectivă. Rămâne să vedem, dacă, în urma repoziționării, a tras o carte câștigătoare și a reușit să îndepărteze pericolul alegerilor anticipate după cele ordinare?

Pro- și/sau contra-Europa?

Voit sau nevoit, PDM a contrapus noua sa orientare, „pro-Moldova”, vectorului european, cu care a mers în alegerile și alianțele de guvernare anterioare. Și aici a procedat așa pentru că nu a avut de ales, ca să nu se trezească respins sau abandonat de „însuși vectorul”. În realitate, vechiul și noul vector al PDM nu se exclud , ci, mai degrabă se completează, sau chiar se suprapun, dacă sunt abordate cu suficientă sinceritate politică. În mod obiectiv, și unul, și altul presupun atenție maximă pentru grijile și viața cetățeanului. Dovadă este și sloganul „Creștem Moldova”, cu care PDM a mers în alegerile parlamentare trecute, în contextul vectorului european pe care l-a îmbrățișat.

Este adevărat că vectorul european oferă mai multă claritate asupra modelului, mecanismelor și resurselor financiare folosite pentru satisfacerea nevoilor cetățeanului, verificate de mulți ani în practica țărilor UE, decât neverificatul și chiar nebulosul încă „model pro-Moldova”. Nu în zadar formula cea mai răspândită și promovată până acum, inclusiv de PDM, a fost „să aducem Europa acasă”, „Europa” însemnând, în primul rând, modelul de organizare a vieții cetățeanului și de funcționare a statului. Deocamdată, nu este clar, dacă PDM ne va oferi, după repoziționare, un model propriu, „moldovenesc” sau vom merge pe cel vechi, european? Dacă pe cel vechi, de ce a fost schimbat vectorul? Cât risc comportă pentru societate și cetățean eventuala îndepărtare de modelul verificat?

Alegerea firească

Pe de altă parte, abandonarea vectorului european în calitate de lozincă electorală este suficient de firească și așteptată pentru PDM și aceasta iarăși din două motive.

Primul. Din întâmplare sau din legitate, în Republica Moldova, vectorul european a fost și este promovat de partidele de centru-dreapta și dreapta, or, PDM s-a poziționat totdeauna ca un partid de centru, respectiv, a putut fi considerat sau s-a și simțit ca un corp semi-străin în caseta „pro-europeană” a partidelor moldovenești. În acest sens, devine relevant faptul oscilării îndelungate a PDM din 2009 între o coaliție majoritară pro-europeană sau pro-estică, crearea celei de a doua fiind moderată de către o figură marcantă de la Moscova.

Al doilea. De nouă ani de când e promovat în Moldova în mod oficial, vectorul european nu a cucerit prea mult spațiu suplimentar în conștiința și preferințele politice ale oamenilor de la noi. Și aceasta în pofida sprijinului fără precedent, inclusiv financiar, pe care l-a acordat principalul partener de dezvoltare al țării. Despre motive s-a mai vorbit: mentalitatea populației, nostalgiile trecutului, propaganda externă etc. Dar principalul responsabil pentru această stare de lucruri sunt partidele politice aflate la guvernare din 2009 încoace, care, prin tot ceea ce au făcut și nu au făcut, au compromis în mare parte ideea europeană în Moldova. Până nu demult a avut partea sa de vină și PDM, însă de la începutul anului 2016 și până acum, responsabilitatea este exclusivă și, desigur, democrații nu își doresc o astfel de povară în prag de alegeri pe care le consideră foarte importante pentru soarta formațiunii.

„Sunt de-ai lor printre străini. Și-s străini printre ai lor”

Pentru partidele din Moldova, PDM are câteva grupuri de mesaje, directe și indirecte, sincere și camuflate.

Logic ar fi ca partidele cu mesaj oficial asemănător celui „pro-Moldova” să se simtă vizate în două sensuri dintr-o dată: în calitate de potențiali parteneri cu care PDM va voi să constituie alianțe pre- sau post-electorale, dar și în calitate de potențiali adversari direcți, de la care democrații vor încerca să rupă voturi masiv. Pentru ambele aceste ipostaze se potrivesc Partidul Socialiștilor și Partidul Șor și mai degrabă că PDM are calculele sale pentru ambele variante. Colaborarea cu fiecare dintre ele înainte de alegeri prezintă avantaje, dar și riscuri reciproce majore. Însă o coaliție de guvernare între cele trei formațiuni după alegeri ar fi reală și posibilă și în care cel mai confortabil s-ar simți PDM, indiferent de numărul de mandate pe care le-ar câștiga fiecare. Practica ultimilor nouă ani o demonstrează cu prisosință. Faptul că Partidul Șor poate intra în Parlament, cu forțele proprii sau cu sprijin din afară, pare să fie tot mai posibil, în special după ce procesul de judecată al liderului acestui partid a intrat într-o pauză care se încheie în imediata apropierea a alegerilor parlamentare. Iar de acolo până la imunitatea parlamentară e ca la o azvârlitură de băț. Debarasarea de calificativul „pro-european” îi permite PDM-ului să înceapă discuția cu PSRM privind guvernarea în comun, practic, „de la foaie albă”.

Colaborarea pre- și post-electorală cu actualul partener de guvernare, Partidul Popular European din Moldova, deocamdată nu poate intra în calculele publice ale PDM, pentru că ar fi alogică pentru democrați după repoziționare, dar și foarte periculoasă pentru PPEM, pentru care sondajele și așa nu oferă prea multe șanse să treacă în noul Parlament. În această logică se înscrie anunțul făcut de liderul PPEM, potrivit căruia formațiunea va merge de una singură în alegeri.

Repoziționare spre toate pozițiile

În mod normal, faptul abandonării vectorului geopolitic în calitate de lozincă electorală ar însemna că PDM cedează opoziției pro-europene bazinul electoral respectiv. Dacă nu mai ai slogan și nu mai ai activități, inclusiv electorale, pe acest segment, această concluzie ar fi justificată pe deplin. Dar este evident că nu va fi așa. În caz contrar, atacurile din presă și din spațiu on-line asupra tandemului PAS-PPDA, precum și a altor actori care privesc procesul de integrare europeană a Moldovei altfel decât guvernarea, ar fi scăzut în volum și intensitate deja, lucru care nu s-a întâmplat, ba chiar din contra. IPN a simțit-o pe propria piele, pentru că anume în această perioadă de la anunțarea repoziționării PDM pe forumul Agenției au apărut postări care au întrecut orice limită de decență în cazul publicării materialelor de opinie cu tematica integrării europene, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată până acum de când există IPN. Nu avem dovezi sigure, deși ar putea fi ușor obținute, cui îi aparțin aceste postări, dar coincidența remarcată mai sus, precum și principiul „cui îi este convenabil” arată într-o anumită direcție.

Iar aceasta ar putea însemna că și după repoziționare PDM își va păstra interesul pentru întreg eșichierul politic din Republica Moldova, pentru a-și atinge și mai mult scopul declarat anterior de a deveni și a rămânea cel mai important partid din țară. E bine că nu și unicul...

Astfel, repoziționarea Partidului Democrat din Moldova pe eșichierul politic reprezintă un act corect și necesar, din punctul de vedere politic al formațiunii, dar și forțat, și nesincer, în același timp, ceea ce comportă un anumit grad de risc pentru partid, pentru alte formațiuni politice, dar și pentru societatea moldovenească în ansamblu.

Valeriu Vasilică, IPN