Remiterile şi criza financiară mondială. Comentariu economic Info-Prim Neo

Un studiu publicat pe site-ul Băncii Mondiale (BM) trage un semnal de alarmă: ca urmare a crizei financiare mondiale, ritmul de creştere a remiterilor în următorii doi ani ar putea să se reducă ceea ce va afecta populaţia şi economiile. Rata de creştere a transferurilor moldovenilor din străinătate, cum se aşteaptă, se va reduce în anii 2009-2010, însă aceste fluxuri vor rămâne a fi înalte chiar dacă ţările din care se fac transferurile vor înregistra o mai puternică încetinire comparativ cu SUA şi Europa, estimează autorii studiului. În ultimii patru ani transferurile de valută efectuate de persoanele fizice care muncesc peste hotare a avut o rată puternică de creştere, de respectiv 40,5% anual, şi, conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, a crescut de trei ori, de la 317,29 milioane de dolari SUA în 2003 la 1218,30 mln în 2007. În opt luni ale acestui an remiterile către Republica Moldova au urcat la 1 108 mln USD, cifră comparabilă cu exportul de bunuri, care a constituit 1203,3 mln USD, în nouă luni. Studiul afişat pe site-ul BM, plasează Republica Moldova pe locul doi în topul mondial al statelor în curs de dezvoltare, cu o cotă de 38,3% a remiterilor în anul 2007, după Tadjikistan, care ocupă detaşat prima poziţie cu o pondere a remiterilor în PIB de 45,5%. În ultimii zece ani, remiterile în Republica Moldova au crescut de peste zece ori. Astfel, dacă la sfârşitul anilor nouăzeci, când exodul forţei de muncă era estimat la câteva zeci de mii de persoane, transferurile nu depăşeau 100-150 de milioane de dolari SUA, şi a crescut lent în următorii doi-trei ani, atunci în anii 2004-2007, când numărul persoanelor plecate peste hotare a ajuns la 350-500 mii, remiterile au crescut considerabil. Banii trimişi acasă de moldovenii care lucrează peste hotare, pe de o parte, au suplinit veniturile mici pe care le primesc familiile lor, iar, pe de altă parte, au stimulat puternic consumul şi mişcat înainte economia. Şi experţii străini au constat că, în fine, creşterile economice din această perioadă s-au sprijinit pe remitenţe. Şi iată că, se pare, au venit vremurile grele pentru acei care muncesc peste hotare, mai ales că, potrivit unor estimări, între 70 şi 80 la sută din moldovenii care se află în Italia, Portugalia, Federaţia Rusă, nu au actele în regulă şi muncesc ilegal. Anume aceste persoane vor avea de suferit în urma crizei. Autorii studiului notează că după mai mulţi ani de creştere susţinută, fluxul remiterilor către statele în curs de dezvoltare a început să încetinească în trimestrul trei al acestui an, tendinţă care se va accentua în 2009, ca urmare a crizei financiare internaţionale. Estimări exacte referitoare la aceste evoluţii sunt greu de prevăzut, având în vedere incertitudinile legate de creşterea economiei mondiale, de evoluţia preţurilor la materii prime şi de ratele de schimb, notează economiştii BM. Şi Banca Naţională a Moldovei anunţa că în luna august suma transferată, respectiv 167,76 milioane de dolari, a fost cu 15 milioane mai mică decât în luna precedentă, însă experţii au ezitat să spună că este vorba de o scădere temporară sau o pură întâmplare. O concluzie mai exactă ar putea să fie făcută doar după publicarea statisticilor pe lunile septembrie-octombrie. Însă, majoritatea economiştilor înclină să creadă că ritmul de creştere a remitenţelor deja nu va fi cel din anii trecuţi. Perspective mai puţin bune privind remiterile din străinătate au fost anunţate, în luna octombrie, şi de Johan Mathisen, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în Moldova. Cel mai important mecanism prin care Moldova riscă să fie afectată de criză este revenirea acasă a migranţilor şi scăderea volumului de remitenţe — chiar şi cei care vor rămâne în Italia şi Spania se vor confrunta cu venituri reale mai mici şi, deci, vor transfera sume proporţional mai mici, este de părere expertul Alexandru Culiuc. Veniturile migranţilor vor depinde de domeniul în care sunt angajaţi şi de reacţia economiilor la criză. Cele mai afectate se aşteaptă să fie sectoarele de construcţie şi ramurile legate de ciclurile de producţie, notează autorii studiului. Creşterea sentimentului de ostilitate a populaţiei băştinaşe faţă de imigranţii ilegali şi intensificarea acţiunilor poliţiei în ţările afectate de recesiune, de asemenea, ar putea avea un impact negativ asupra remiterilor din ţările în care muncesc emigranţi ilegali. Un risc suplimentar îl comportă schimbarea bruscă a cursurilor de schimb. O micşorare sensibilă a transferurilor, evaluate în dolari SUA, s-ar putea produce din zona EURO în anul 2009, ca urmare a deprecierii euro faţă de moneda americană, mai constată autorii studiului. Migraţia internaţională are implicaţii enorme pentru creşterea economică şi bunăstarea în ambele ţări de destinaţie şi de origine, dar şi contribuie, alături de investiţiile străine directe, la finanţarea deficitului de cont curent. O eventuală reducere a transferurilor ar afecta nu numai familiile, dar şi economia în general.