Relațiile moldo-române au revenit anul trecut, după 2016, „la respirația firească cu ambii plămâni instituționali”, formați din cele două instituții superioare ale puterii politice în stat – președinție și guvern. O spune comentatorul politic Ion Tăbârță. În opinia sa, pe parcursul lui 2022, relațiile dintre Republica Moldova și România vor avansa pe mai multe direcții. Vor continua tendințele macro-economice și dialogul politic stabil. De asemenea, se va accelera cooperarea bilaterală convenită prin semnarea, pe 23 noiembrie, a unei Foi de parcurs între cele două state, transmite IPN.
Foaia de parcurs indică, cu statut de prioritate, darea în exploatare a gazoductului Ungheni-Chișinău, construcția interconexiunilor în domeniul energiei electrice, construcția podului rutier Ungheni-Ungheni, consolidarea podului rutier Galați-Giurgiulești și reabilitarea podului feroviar Galați-Giurgiulești. Toate aceste proiecte sunt mai vechi, realizarea lor fiind trenată anterior dintr-o mulțime de motive, a notat comentatorul.
Ion Tăbârță spune că este puțin probabil că vor fi progrese majore în anul 2022 pe fiecare din inițiativele menționate. Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, cu toate că a fost finalizat, încă nu sunt clare perspectivele de a-l da în exploatare. Va fi dificil ca gazoductul să devină funcțional în anul 2022 în condițiile crizei energetice la nivel de european și a lipsei de inițiativă din partea guvernului de la Chișinău pe acest subiect.
Foaia de parcurs prevede și încheierea unui nou acord cu privire la implementarea unui program de asistență tehnică și financiară, în baza unui ajutor financiar nerambursabil acordat de către România Republicii Moldova, care să îndeplinească funcțiile Acordului semnat în 2010, devenit caduc la 28 martie 2021. Încheierea unui nou acord are toate șansele să se producă în 2022, considerând valoarea simbolică și importanța deosebită a unui cadru de cooperare bilaterală pe domeniul reformelor instituționale din Republica Moldova, notează comentatorul politic.
Cât despre dimensiunea comercială, statisticile care se referă la comerțul bilateral vorbesc despre viitorul potențial al relațiilor comercial-economice, România fiind astăzi principalul partener comercial al Republicii Moldova. Totodată, pe dimensiunea cooperării medicale în pandemie, România a jucat un rol decisiv pentru Republica Moldova. Este de așteptat ca și în anul 2022 susținerea critică a statului român pe dimensiunea reducerii impactului devastator al pandemiei să continue, devenind o practică stabilă.
Ion Tăbârță s-a referit și la contextul regional al amenințător. În opinia sa, în caz de tensiuni în regiune, Republica Moldova poate cu adevărat conta pe România. „Indubitabil, Republica Moldova are nevoie de un acord politic special cu România în domeniu securității, nu doar în termini militari și nici de genul unui tratat politic de bază pe care și-l doreau agrarienii și comuniștii moldoveni. Ci de un document fundamental, care ar prevedea aportul României la garantarea securității statale și suveranității teritoriale a Republicii Moldova, bazat pe concepția „celor două state suverane românești”, formulată încă la începutul anilor 1990”, a remarcat comentatorul politic.
Ion Tăbârță a mai spus că, dacă la Chișinău nu vor interveni perturbări politice excepționale, care ar impune schimbarea guvernului, orice alte forme de criză politică prelungită, care ar contesta direcția europeană, atunci la nivelul oficial, relațiile Republica Moldova-România vor menține un ritm accelerat.
O ședință comună a guvernelor celor două state este planificată în luna februarie, pe agenda căreia se găsește aprobarea mai multor proiecte concrete, iar dialogul cald și prietenesc între președinți vor menține o atmosferă constructivă.
