logo

Relațiile dintre componentele guvernării: practică, așteptări, provocări. Dezbateri IPN


https://www.ipn.md/ro/relatiile-dintre-componentele-guvernarii-practica-asteptari-provocari-dezbateri--8004_1068090.html

Societatea este tot mai interesată de actuala relație dintre componentele guvernării. Se interesează și susținătorii, și oponenții actualei guvernări, anume de ea își leagă și unii, și alții speranțele. Susținătorii speră că relațiile vor fi bune și în măsură să faciliteze realizarea obiectivelor anunțate anterior. Iar oponenții speră în deteriorarea grabnică și temeinică a acestor relații, astfel încât această coaliție de guvernământ să se destrame, respectiv, să vină alte configurații ale guvernării. Ale cui speranțe sunt mai îndreptățite și ce poate urma ca rezultat al ambelor scenarii posibile au discutat participanții la dezbaterile publice cu tema: „Relațiile dintre componentele guvernării: practică, așteptări, provocări”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a menționat că în prezent există o coaliție de guvernământ care are la baza două documente fundamentale. Primul este înțelegerea politică dintre cele două formațiuni – Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor – referitoare la o coaliție sau alianță temporară pentru a rezolva câteva probleme. Și această perioadă de temporaritate, de fapt, a expirat în luna august. Potrivi expertului, au fost trei momente importante pentru această perioadă, în care cele două formațiuni s-au angajat să coopereze. Era vorba despre inventarierea moștenirii care a revenit de la Partidul Democrat și cu aceasta, în opinia sa, coaliția temporară s-a clarificat atunci când au fost dezbateri în parlament pe marginea politicii bugetar-fiscale.

Expertul a menționat că al doilea aspect important a fost crearea celor trei comisii parlamentare de anchetă, care se ocupă de investigarea fraudei bancare, a privatizărilor proprietăților publice etc., această activitate se ală încă în desfășurare. „Al treilea moment ține de depolitizarea instituțiilor de drept și de reglementare și aici lucrurile stau prost. Și nu cred că s-a acționat din rea-voință, s-a acționat din instinct politic, dar a fost cumva compromisă această idee de depolitizare. Soluțiile existau în această privință încă din 2016, când s-a propus adoptarea unei legi-cadru, care să stabilească regulile generale cum trebuie să aibă loc numirea în funcții cheie”, a notat Igor Boțan. Potrivit lui, din păcate, s-a mers pe altă cale și acea idee a fost compromisă, iar efectele vor fi foarte negative.

„Iată că această alianță temporară ne anunță prin exponenții săi că, de fapt, ceea ce s-a propus, nu poate fi realizat în termene foarte restrânse. E nevoie de prelungirea aceste coaliții și aici intervine cel mai important moment – dacă ambele formațiuni înțeleg că e nevoie de prelungire, e nevoie ca și orice cetățean să știe exact ce are de gând să facă în continuare această coaliție. Este nevoie de un acord, din punctul meu de vedere. În baza acestui acord scris, Guvernul să-și facă planul de acțiuni, iar Parlamentul să-și facă planul legislativ. Nu știm pentru cât timp, să decidă aceste formațiuni. Dar fără astfel de documente, mi se pare că lucrurile devin din ce în ce mai proaste”, a menționat Igor Boțan.

Vasile Bolea, deputat din Fracțiunea PSRM, a declarat că relațiile dintre cele două componente ale guvernării sunt „relații de lucru”. Componentele s-au unit în jurului unui scop – în dorința de a schimba lucrurile în țară, de a dezoligarhiza instituțiile statului și de a reveni pe făgașul normalității. A fost semnat un acord temporar, care conține angajamentele de bază și acesta a fost îndeplinit, în opinia sa, în proporție 95%. „Acum în fața noastră apare următoarea dilemă – ce facem mai departe? Noi nu o singură dată am spus că pledăm pentru ca această coaliție să funcționeze în următorii patru ani de zile, deoarece avem de făcut foarte multe lucruri în țară. Pentru acest proces de dezrădăcinare a celor elemente care capturat statul nostru, două-trei luni este insuficient, astfel încât acest proces să devină ireversibil”, a mai spus Vasile Bolea.

Deputatul a spus că este nevoie să fie cunoscut punctul final, unde urmează să se ajungă, iar, în acest sens, urmează să fie elaborată o foaie de parcurs, la nivel de Legislativ, la nivel de Guvern și la nivelul coaliției, care urmează să guverneze țara. De aceea, spune parlamentarul, a fost propus să fie semnat un al doilea acord, care va cuprinde, pe un termen mediu –un an-doi, acțiunile din următoarea etapă. Este vorba despre acțiuni din domeniul social, antreprenorial etc. În acest sens, PSRM a desemnat un grup care s-a ocupat și a pus pe hârtie viziunea formațiunii. Aceasta a fost prezentată și colegilor din Blocul ACUM. Au urmat mai multe discuții, inclusiv referitor la faptul că Guvernul are planul său de acțiuni și acesta trebuie ajustat la doleanțele PSRM. Vasile Bolea a mai spus că chiar dacă apar anumite divergențe în abordări sau idei diferite, acestea trebuie discutate, iar până la urmă societății să-i fie prezentată o poziție comună.

Dan Perciun, deputat din Fracțiunea PAS, blocul ACUM, a declarat că, din momentul creării acestei coaliții, toată lumea înțelegea că relațiile nu vor fi simple. Și aceasta pentru că este vorba despre trei entități politice – două cu viziuni foarte apropiate, iar a treia cu viziuni diferite în privința multor subiecte. În opina sa, în pofida unor divergențe de opinii, pe parcursul ultimelor luni, întotdeauna a existat o platformă pentru dialog și discuții. Și în privința multor subiecte complicate până la urmă s-a reușit identificarea unui compromis. „Eu apreciez calitatea relațiilor ca fiind una complicată, dar unde există suficient spațiu pentru dialog, în așa fel încât unele divergențe, care apar și care sunt pe alocuri principiale, să fie rezolvate”, a spus el.

Parlamentarul recunoaște că, în cele trei luni care au trecut, au existat momente complicate. În special, este vorba despre numirile în unele funcții cheie în stat. El ar fi dorit ca unele lucruri să se fi întâmplat altfel. Potrivit lui, rezultatele unor concursuri nu sunt din rea-voință, cât din lipsa capacității de a anticipa anumite lucruri care s-au întâmplat în comisiile de concurs. Dan Perciun mai spune că, privind retrospectiv, lucrurile puteau fă făcute altfel, însă au fost făcute anumite concluzii și, pe viitor, scăpări nu vor fi admise. În ceea ce ține de ce urmează, deputatul spune că trebuie să existe o claritate cu privire la prioritățile Legislativului și ale Guvernului. În opinia sa, acestea trebuie să fie enunțate public, asumate și consemnate într-un document, care să fie semnat, eventual, la nivel instituțional de către principalele instituții de stat.

Dinu Plîngău, deputat din Fracțiunea ACUM Platforma DA, susține că în funcție de etape, de situație și de angajamente, relațiile dintre componentele noii guvernări diferă, „fie ca acestea sunt mai aprinse, fie că mai productive”. Însă, în opinia sa, aceasta este o parte din procesele democratice, care trebuie să aibă loc, inclusiv în Parlament. Dacă anterior relațiile formațiunilor din cadrul blocului ACUM au fost, practic, aceleași, cu PSRM a exista o relație destul de tensionată până la semnarea acelui acord. Și aceasta pentru că nu exista o încredere reciprocă. Totuși, acel acord politic a fost semnat, având ca scop demontarea „sistemului creat de Plahotniuc”. „Au urmat două luni cu o comunicare de lucru, în baza acordului semnat și a angajamentelor”, a spus Dinu Plîngău.

Parlamentarul spune că încă nu a fost finalizat procesul de dezoligarhizare, pentru că este vorba despre un întreg sistem înrădăcinat și o corupție endemică. „Respectiv, ne aflăm într-o situație destul de complicată în care, pe de o parte, am realizat niște lucruri pe care ne-am angajat să le realizăm pe termen scurt. Pe de altă parte, Guvernul s-a pomeni într-o situație destul de delicată, inclusiv sub aspect financiar. Urmează angajamente pe diferite dimensiuni, pe care noi le avem în programele noastre electorale. Ceea ce ține de justiție, de îmbunătățirea situației economice, chestiuni sociale pentru oameni. Și atunci vine timpul când trebuie să ne punem întrebarea: „ce facem mai departe, mergem cu socialiștii pentru realizarea obiectivelor pe termen lung?””, susține Dinu Plîngău. În opinia sa, acest lucru este posibil, dacă nu se trec anumite linii roșii și dacă nu se pun în mod prioritar anumite interese de partid în detrimentul intereselor statului.

Dezbaterile publice „Relațiile dintre componentele guvernării: practică, așteptări, provocări”, sunt ediția a 116-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.