Războiul de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei vecine nu are cum să nu influențeze și relațiile dintre autoritățile constituționale, de la Chișinău, și liderii regimului separatist, de la Tiraspol. La această etapă, relațiile respective sunt marcate puternic, mai puternic decât de alte circumstanțe, de acutizarea crizei energetice, inclusiv de insuficiența dramatică și prețul exorbitant al resurselor energetice. Același război de agresiune nu are cum să nu influențeze și opinia publică din țară privind corectitudinea relațiilor dintre Chișinăul oficial și Tiraspol, care în mod destul de firesc pentru o stare de război nu este una univocă. În acest sens, se profilează destul de clar cel puțin două puncte de vedere distincte. Conform unui punct de vedere, problemele din relațiile celor două părți urmează să fie soluționate în conformitate cu un scenariu „blând” – „soft”, „pentru că suntem în război”. Conform altui punct de vedere, exact din același motiv legat de război, Chișinăul urmează să aplice un scenariu mai „dur” – „hard”. Care sunt plusurile și minusurile, beneficiile și pericolele acestor două abordări au discutat participanții la dezbaterea publică „Relația Chișinău-Tiraspol în contextul crizelor acutizate: oportunități și pericole noi”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că, acum aproximativ 30 de ani, de o manieră arbitrară, printr-o rebeliune, inclusiv armată, aproximativ 15% din teritoriul Republicii Moldova a fost scos de sub controlul autorităților constituționale, cu tot cu populație, cu potențialul economic etc. „Esența conflictului actualmente este că Republica Moldova consideră ceea ce se numește Transnistria ca fiind parte componentă și inalienabilă a țării noastre, iar administrați de la Tiraspol pretinde că este independentă de Republica Moldova și că vrea să obțină recunoașterea internațională a acestei așa-zise independențe”, a notat expertul.
Pe de altă parte, spune Igor Boțan, este clar că în regiunea transnistreană, aproximativ 90% din populația de acolo sunt cetățeni ai Republicii Moldova și autoritățile de la Chișinău au obligații față de ei. `Plus la toate, este comunicarea cu malul stâng este importantă din punct de vedere al oferirii cetățenilor Republicii Moldova de pe malul drept al Nistrului a serviciilor, cum este alimentarea cu energie electrică. În aceste codiții, autoritățile din Republica Moldova sunt obligate să coopereze cu administrația de la Tiraspol. Actualmente, cea mai mare problemă este legată de criza energetică din regiune, provocată de agresiunea rusească împotriva Ucrainei, dar care are implicații și aici în Republica Moldova, în ceea ce privește alimentarea cu curent electric, furnizarea gazelor, distribuirea fluxurilor de gaze între malul drept și stâng al Nistrului. Acestea sunt problemele care sunt presante în prezent și care trebuie soluționate – lucru de care se ocupă în special vicepremierul pentru reintegrare”, opinează Igor Boțan.
În ceea ce ține de cadrul legal în care are loc interacțiunea dintre maluri, din păcate, în 1992 Republicii Moldova i-a fost impus un anumit model de cale spre reglementare, spune expertul. „Și acest acord sau convenție care a fost semnată pe 23 iulie 1992, cumva modulează colaborarea administrației constituționale de la Chișinău cu cea nerecunoscută din regiunea transnistreană. De-a lungul anulilor, au fost semnate multiple protocoale, acorduri în regim bilateral cu concursul partenerilor străini în diferite formate – 3+2 și apoi 5+2. Actualmente, pentru a menține un cadru cu perspective de reglementare a problemei transnistrene în cadrul constituțional al Republicii Moldova, autoritățile de la Chișinău se văd nevoite să respecte aceste documente care au fost semnate de-a lungul timpului și să ducă un dialog pentru a găsi o soluție politică a acestui conflict”, mai spune Igor Boțan.
Oleg Serebrian, vicepremier pentru reintegrare, susține că problemele care marchează relațiile dintre Tiraspol și Chișinău se schimbă de la o perioadă la alta. „Acum, cu certitudine subiectul central este cel energetic sau de aprovizionare, ținând cont de faptul că tronsonul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene este închis. Tiraspolul invocă des în ultimul timp problema importurilor, faptul că ar exista anumite restricționări sau chiar se folosea un limbaj mai contondent – „blocada” regiunii transnistrene din partea Chișinăului, ceea ce este dezmințit prin cifre, mai ales la produsele alimentare”, explică vicepremierul.
Potrivit lui, pe lângă aceste componente noi sau relativ noi, se păstrează unele dintre cele mai vechi. Este vorba despre problema școlilor cu predare în limba română. Chiar dacă acum intensitatea acestei probleme este mai scăzută decât acum câțiva ani, problema persistă și reapare uneori, „pentru că sunt vase comunicante toate aceste probleme. Atunci când apare una, ea le regenerează pe toate celelalte compensatoriu cumva”, spune vicepremierul.
„Problema terenurilor agricole este de asemenea periodic reanimată. Și cred că după 31 decembrie, când expiră următoarea prelungire, din nou vom avea pe masa de discuții această problemă – accesul fermierilor din cinci localități din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole. Problema drepturilor omului este una foarte sensibilă și cu mai multe dimensiuni. Rămâne una dintre problemele cele mai spinoase. Vedem și criticile unor organizații neguvernamentale, inclusiv de la Chișinău, critici care sunt adresate atât autorităților de la Tiraspol, cât și autorităților de la Chișinău”, a declarat Oleg Serebrian.
În opinia sa, una dintre problemele mari, care a fost în permanență după 1992, este problema liberei circulații. Potrivit lui, acesta este un subiect evitat cu hotărâre de Tiraspol: „Și foarte multe probleme, inclusiv accesul la terenurilor agricole este o problemă legată sau care decurge din problema liberii circulații și a restricțiilor impuse din cei de acolo. Periodic, în Zona de Securitate se înregistrează mici incidente.”
Gheorghe Bălan, ex-vicepremier pentru reintegrare, a menționat că în ceea ce ține de situația social-economică din regiunea transnistreană, oamenii de acolo sunt afectați în ultima perioadă ca și întreaga regiune de războiul din Ucraina. Or, au fost perturbate fluxurile de mărfuri, au fost perturbate căile de aprovizionare cu energie, cu gaz, s-au înregistrat fluxuri de refugiați, dar și creșteri de inflație ca și practic în toată Europa. Respectiv, toți acești factori nu aveau cum să nu afecteze Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană. „Dacă e să ne referim nemijlocit la regiune, până nu demult, ei trăiau ca într-o oază, primind gazul gratuit practic, din contul datoriei Republicii Moldova pentru gaz, care creștea. Aveau niște prețuri destul de mici la energia electrică, aveau prețuri simbolice la gaz. Industria beneficia de acest lucru și își permitea să lucreze destul de eficient în comparație cu alți agenți economici de pe malul drept. Agenții economici din regiune au beneficiat pe deplin și de preferințele și comerțul cu Uniunea Europeană”, a notat fostul vicepremier.
În prezent, potrivit lui, situația s-a schimbat pentru populație cardinal și dramatic. „Dacă în primă fază a războiului erau anumite glume pe tema „ce se întâmplă pe malul drept – că se deconectează energia electrică, că se reduce presiunea la gaz?”, în momentul de față populația din stânga Nistrului s-a confruntat cu aceleași probleme ca și locuitorii din restul Moldovei, în ceea ce ține de aprovizionarea cu gaz și cu energia electrică. Au început să apară întrebări – din ce motiv se deconectează apa, din ce motiv sunt anumite probleme cu asigurarea cu încălzire sau cu gaz? Aceste subiecte au fost discutate inclusiv în cadrul procesului de negociere a reprezentanților politici în încercarea de a găsi o soluție de compromis în interesul populației de pe ambele maluri”, a notat Gheorghe Bălan.
În opinia sa, din partea populației din stânga Nistrului apar semne mari de întrebare referitor la administrația de facto din regiune, inclusiv o incertitudine cu privire la stabilitatea și perspectiva de viitor, din punct de vedere al securității social-economice și energetice a regiunii și a fiecărui locuitor în parte. Gheorghe Bălan crede că, pe termen scurt, această problemă, care se referă la domeniile social economic și energetic, poate fi într-o anumită măsură soluționată. Însă pe termen lung, deja apar probleme pentru administrația de facto de la Tiraspol cu privire la respectarea angajamentelor sociale, pe care le are față de populație prin plata salariilor, pensiilor, prin menținerea facilităților la plata gazului și a electricității.
Potrivit ex-vicepremierului, faptul că partea transnistreană a refuzat oferta Chișinăului cu privire la producerea energiei electrice pentru malul drept, va genera probleme cu așa-numitul buget transnistrean. „Or, acesta beneficia în mare parte în particular de acest venit care era de pe malul drept pentru plata energiei electrice. Vor apărea anumite probleme care vor pune presiune asupra administrației de facto de la Tiraspol. Nu exclud că viața populației va fi afectată ca viața tuturor cetățenilor de pe ambele maluri. Există deschidere din partea Chișinăului pentru a găsi anumite soluții ca să nu fie afectați cetățenii. Dar această soluție trebuie să fie una de compromis și în interesul anume al populației, dar nu a grupărilor de interese din stânga Nistrului”, a conchis Gheorghe Bălan.
Dezbaterea publică la tema „Relația Chișinău-Tiraspol în contextul crizelor acutizate: oportunități și pericole noi”, organizată de IPN, a fost ediția a 266-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.