logo

Reintegrarea ţării costă, director APE


https://www.ipn.md/ro/reintegrarea-tarii-costa-director-ape-7965_1010125.html

Reintegrarea Republicii Moldova, prin rezolvarea conflictului transnistrean, implică anumite costuri. Autorităţile de la Chişinău trebuie să calculeze resursele necesare şi să vină cu o strategie clară asupra a ceea ce trebuie făcut. Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, a declarat, în cadrul unui club de presă al APE la IPN, că miza aproape exclusivă pe reglementarea politică în formatului de negocieri 5+2 şi promovarea măsurilor de încredere nu este suficientă pentru pregătirea ţării pentru o eventuală reintegrare a regiunii transnistrene.

Republică Moldova are nevoie urgent de elaborarea şi punerea în aplicare a unei politici credibile de reintegrare pe termen mediu şi lung, care ar fixa obiectivele, ar stabili responsabilităţile, ar mobiliza resursele financiare şi ar lansa o comunicare activă cu societatea pe ambele maluri ale Nistrului. APE recomandă elaborarea unei strategii de reintegrare a ţării care ar ghida toate instituţiile statului şi societatea în procesul de aplicare a prevederilor sale.

Aceasta ar urma să conţină o analiză a situaţiei politice şi social-economice din regiunea transnistreană, să reflecte principalele provocări, ameninţări şi oportunităţi ale reglementării şi reintegrării, să stabilească exact sursele de finanţare, să evalueze posibilul impact al reintegrării, să formuleze expres mecanismele de coordonare şi implementare a politicii de reintegrare a ţării.

Victor Chirilă susţine că este necesară şi aprobarea unui plan de acţiuni care ar angaja toate instituţiile guvernamentale în implementarea Strategiei de reintegrare. De asemenea, ministerele ar urma să elaboreze politici sectoriale de reintegrare să evalueze costurile şi să identifice resursele de finanţare.

Directorul executiv al APE a dat drept exemplu unificarea Germaniei, care a costat bugetul german echivalentul a 1,3 trilioane euro, dintre care 185 miliarde de euro au fost colectaţi de la germani în baza „taxei de solidaritate”, introdusă de Guvernul Germaniei în 1991.  Coreea de Sud a creat în 2012 Fondul pentru unificarea ţării, care va acumula resurse financiare din fondurile guvernamentale şi donaţiile private. În Coreea Fondul coreean pentru unificare este văzut, în primul rând, ca un simbol al pregătirilor pentru reunificarea ţării, precum şi ca un efort de mobilizare a societăţii pentru susţinerea politicii de reunificare.

Victor Chirilă a mai spus că grupurile de lucru sectoriale de la Chişinău ar urma să elaboreze propriile planuri de acţiuni pro-active, care ar canaliza activitatea acestora în direcţia creării premizelor obiective pentru construirea unor spaţii unice între ambele maluri ale Nistrului economic, de transport, educaţional, comercial, social, turistic, vamal etc.