|
|
Dionis Cenușa, Columnist principal | |
Criza sanitară din Europa a fragilizat avantajele tipice proiectului european, printre care și privilegiul liberei circulații a persoanelor. La mijlocul lunii martie 2020, de o manieră unilaterală și desincronizată, au fost introduse restricții de călătorie în interiorul zonei Schengen pentru cetățenii europeni, posesorii de vize (17 milioane de vize de scurtă durată în 2019) și beneficiarii regimului liberalizat de vize. În mijlocul pandemiei, sub ochii Bruxelles-ului, statele membre au recurs la drepturile lor suverane asupra frontierelor în încercarea de a frâna fluxul de persoane. Doar călătoriile pentru necesități esențiale au rămas în vigoare. Polițiile naționale de frontieră și-au putut revendica atribuțiile de control asupra frontierelor inter-statale, a doua oară în ultimii 10 ani, după criza migranților din 2015.
În efortul de a stopa avansarea pandemiei și a preveni fragmentarea politicilor europene în favoarea deciziilor politice naționale, Comisia Europeană nu a avut altă soluție decât să anunțe sigilarea zonei Schengen pentru cel puțin 30 de zile, începând cu 18 martie, susținută unanim de statele membre. Durata de insulare a UE a fost prelungită în mod repetat pe 8 aprilie și respectiv pe 8 mai, până pe 15 iunie curent. Deocamdată, Bruxelles-ul pregătește relansarea circulației între statele europene și Schengen, dar verdictul final oricum aparține guvernelor naționale ale căror decizii oscilează între imperativul supraviețuirii social-economice și temerile politico-epidemiologice. Convertirea UE într-o fortăreață a afectat beneficiarii regimului liberalizat de vize din Balcanii de Vest, dar și din vecinătatea estică – Georgia, Moldova și Ucraina. Mulți cetățeni din aceste regiuni au ales să aștepte sfârșitul furtunii pandemice în UE. Unii au reușit să se întoarcă cu ajutorul autorităților, care au organizat zboruri charter și transport terestru, inclusiv cetățenii prinși la frontierele europene. Statutul celor rămași în UE depinde totalmente de bunăvoința politică a statelor gazdă. UE a “încurajat” țările membre să nu criminalizeze depășirea perioadei de ședere legală (90 de zile/180 de zile)
Evoluția pandemiei diferă la vecinii estici ai UE, în funcție de eficiența autorităților naționale, care au ales strategii distincte de testare sau de pregătire a instituțiilor medicale. Dintre țările estice cu regim fără vize, pe poziție fruntașă se află Georgia, urmată de Ucraina, iar Moldova este la coadă, din cauza ratei constante de infectare. Aceste date vor influența considerabil dispoziția statelor UE de a-și deschide frontierele. Persistă riscuri reale ca anumite capitale europene să exprime anumite rezerve față de eliminarea restricțiilor pentru călătoriile din țări, precum Moldova, atât timp cât acolo prezența virusului nu decelerează. Pe lângă carantină obligatorie, alte măsuri mai drastice ar putea fi puse în uzanță pentru a preveni importul infecțiilor din vecinătatea estică. Tot mai des, deocamdată în afara UE, răsună ideea răspândirii “pașapoartelor de imunitate” pentru turismul internațional (New Yorker, Mai 2020), la baza căruia stă prezentarea în avans a dovezilor de laborator privind neinfectarea cu COVID-19.
Rețeta europeană pentru reluarea circulației persoanelor
În faza acută a pandemiei COVID-19, atenția instituțiilor naționale și europene s-a concentrat pe repatrierea cetățenilor europeni și a rezidenților statelor UE. Astfel, circa 600.000 mii de europeni aflați în străinătate au primit ajutor pentru a reveni acasă, prin intermediul capacităților consulare ale diplomației europene (Consular Task Force), care de asemenea numără 140 delegații diplomatice ale UE. După aceasta, în ordine cronologică, Comisia Europeană a propus un plan de restabilire a libertății de circulație în limitele frontierelor europene, cu redeschiderea în trei etape și coordonată a frontierelor interne (UE, 15 mai 2020). Sugestiile Comisiei au titlu de recomandare și se centrează pe trei criterii esențiale:
Primul aspect constă în situația epidemiologică și respectiv redeschiderea comunicării între teritoriile statelor membre unde se observă o ameliorare. Cu scopul prevenirii manifestărilor discriminatorii, deciziile de relaxare a restricțiilor trebuie să țină cont de indicatorii epidemiologici. Selectarea regiunilor și țărilor europene poate avea loc prin utilizarea hărții Centrului European de Control și Prevenire a Bolilor, care supraveghează zilnic evoluția pandemiei, servind drept sursă credibilă pentru decidenții politici. Toate țările Schengen și membrii UE sunt vizați în harta epidemiologică, inclusiv Marea Britanie. Harta încorporează Balcanii de Vest, unde 5 țări dispun de regim liberalizat de vize cu UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia). De asemenea, sunt analizate datele altor țări din vecinătate, care beneficiază de regim fără vize – Georgia, Moldova și Ucraina.
A doua dimensiune care contează la eliminarea barierelor de circulație a persoanelor la nivel european este capacitatea de implementare a măsurilor de izolare. Cu alte cuvinte, entitățile publice și private implicate în procesul de transportare și recepționare (sectorul hotelier) a călătorilor europeni trebuie să dispună de mijloace de protecție, detectare și izolare a celor infectați. UE și statele membre au stabilit reguli comune pentru a asigura că aplicațiile electronice utilizate pentru urmărirea voluntară (tracing apps) sunt interoperabile. Chiar și după 3 luni de pandemie, actorii europeni denotă timiditate, în loc să lanseze o inițiativă concretă pentru crearea unei platforme europene. Prin acest intermediu, poate fi acumulată informația despre cazurile de infecție de pe aplicațiile de urmărire voluntară, cu garanții obligatorii pentru protecția datelor cu caracter personal. Acest context poate fi benefic pentru a inspira o rețea pan-europeană de socializare și comunicare electronică, pentru doritorii de a călători în interiorul UE. Din motive neclare, instituțiile europene mizează pe “comportamentul responsabil al cetățenilor”, dar mai mult decât orice – pe instrumentele publice de comunicare și pe creșterea capacităților de testare atât aleatorie, cât și sistemică.
Cel de-al treilea element scoate în evidență prioritizarea anulării impedimentelor ce imobilizează muncitorii transfrontalieri antrenați în munci legate de sănătatea publică, sectorul social sau economia locală propriu-zisă. Într-o fază ulterioară, circulația persoanelor în alte domenii vitale pentru piața unică necesită relansare. Doar așa lanțurile de aprovizionare și serviciile conexe lor pot fi revitalizate, în particular tot ceea ce caracterizează ecosistemul turismului intra-european (transport, sectorul ospitalier, industria de consum etc.).
Chiar dacă UE pare să aibă pe alocuri ezitări, aceasta respinge ideea multiplicării instrumentelor de coordonare. Accentul este pus pe existentul Mecanism Integrat pentru Răspuns Politic la Crize, care poate fi activat de statele membre sau de Președinția Consiliului UE (interfața guvernelor naționale). În orice caz, Comisia Europeană este determinată să reacționeze la restricțiile folosite disproporționat și/sau discriminatoriu atât în cazul frontierelor interne, cât și a celor externe.
Regim liberalizat de vize vechi în condiții noi
Deși UE a recomandat menținerea frontierele interne închise până nu mai târziu de 15 iunie, multe state din zona Schengen deja au început să relaxeze restricțiile pentru cetățenii din țările vecine (Euronews, 29 Mai 2020). Nu există deocamdată niciun plan pentru flexibilizarea regimului de carantină pentru frontierele externe. Acest lucru dezavantajează posesorii de pașapoarte biometrice din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, care în baza regimului fără vize călătoresc în UE. Acum aceste categorii de cetățeni fie au revenit în țările de origine și așteaptă redeschiderea frontierele europene, fie aceștia nu au părăsit deloc teritoriul european.
Georgia, Moldova și Ucraina au dezvoltat o dependență semnificativă de regimul liberalizat de vize cu UE. Acesta este folosit de unii cetățenii nu doar pentru scopuri de turism, dar și pentru munci sezoniere. În perioada 2017-2019, peste 2.5 milioane de ucraineni au efectuat peste 33 milioane de deplasări în zona Schengen. Mai mult de 2 milioane de cetățeni moldoveni au călătorit de circa 6 milioane ori în primii cinci ani de la eliminarea vizelor (IPN, Aprilie 2019). Cifra georgienilor care au ajuns în UE pe calea regimului fără vize a depășit 300 mii de persoane între anii 2017-2018.
În prezent, lipsește informația despre numărul georgienilor, moldovenilor și ucrainenilor care se află în zona Schengen. La sugestia Comisiei Europene, statele membre au clarificat condițiile de aflare a est-europenilor cu pașapoarte biometrice sau cu vize Schengen în UE (UE, 29 Mai 2020). Majoritatea statelor europene au oferit condiții simplificate, dar și neuniforme, pentru prelungirea perioadei legale de ședere (90 de zile/180 de zile). Germania și Ungaria sunt unicele țări care au solicitat înregistrarea pentru reședință temporară până la deschiderea frontierelor externe (Vezi Tabelul 1).
Tabel 1. Excepțiile aplicate de către statele Schengen/UE pentru beneficiarii regimului liberalizat de vize pe durata COVID-19
State Schengen/UE |
Excepții |
Austria, Cipru, Lituania, Luxembourg, Norvegia, Slovenia, Slovacia |
Perioada legală de ședere se extinde până la deschiderea frontierelor externe. Nicio sancțiune nu se aplică. Vize temporare vor fi emise după ieșire din starea de criză (Luxembourg). |
Belgia |
Extinderea perioadei de ședere până pe 15 iulie, cu posibilitatea extinderii. |
Bulgaria |
Oficiul de migrație extinde durata de ședere în baza cererii depuse de cetățeanul străin. |
Elveția, Malta |
Prelungirea perioadei de ședere printr-o confirmare oficială a autorităților (Elveția) sau un document electronic ce confirmă prelungirea pentru 3 luni adiționale (Malta). |
Cehia |
Șederea legală până pe 17 iulie, plus 60 de zile, oficializată printr-o ștampilă în pașaport. |
Danemarca |
Șederea legală până la finele stării de urgență, plus 60 de zile, cu o scrisoare de confirmare din partea oficiului poliției naționale. |
Germania, Ungaria |
Legalizarea șederii în țară, dacă nu există posibilitatea abandonării țării până la expirarea a 90 de zile. |
Estonia |
Șederea legală până la finalizarea situației de urgență, plus 10 zile adiționale. |
Grecia, Franța, România |
Prelungirea perioadei de ședere cu încă 90 de zile (România), în baza unei solicitări (Franța), depuse la oficiul de poliție (Grecia). |
Spania |
Prelungirea termenului cu încă 3 luni. |
Finlanda, Lichtenstein, Olanda, Portugalia, Suedia |
Nicio acțiune prescrisă pentru Covid-19. |
Croația |
Confirmarea prelungirii termenului de către autoritățile competente. |
Islanda |
Toate șederile peste perioada de 90 de zile sunt legale între perioada 20 martie-1 iulie 2020. |
Italia |
Șederile peste termen în perioada 31 ianuarie-31 iulie nu sunt considerate ilegale, iar perioada poate fi prelungită până pe 31 august 2020. |
Letonia, Polonia |
Prelungirea termenului cu 30 zile după terminarea stării de urgență. Vize temporare vor fi emise pentru returnarea persoanelor (Letonia). |
Sursa: Compilare de către autor în baza datelor UE (www.ec.europa.eu)
Totuși, excepțiile oferite pentru cei blocați temporar în zona Schengen sunt mai certe decât regulile și criteriile ce vor fi folosite pentru călătoriile beneficiarilor de regim fără vize din vecinătatea estică. Dintre cele trei criterii instituite de UE pentru a redeschide frontierele interne, criteriul epidemiologic va avea un rol determinant. Statele cu “rata de atac” a infecției ridicată ar putea întâmpina anumite dificultăți. Printre țările asociate, Moldova are cea mai agresivă răspândire a virusului (2.792 cazuri/1 milion de populație), iar în Balcanii de Vest – restanțierul principal este Macedonia de Nord (1.082 cazuri/1 milion de populație). Strict în baza criteriului epidemiologic, cetățenii din Georgia, Albania și Muntenegru ar obține cel mai rapid acces în zona Schengen datorită incidenței scăzute de infectare cu COVID-19 (Vezi Tabelul 2).
Tabel 2. Evoluția infecției cu COVID-19 în rândul vecinilor UE care beneficiază de regimul fără vize
Vecinii UE |
Cazuri |
Decese |
Rata de atac |
Infecții per 1 million populație |
Populația, milioane |
|
Țările asociate din Parteneriatul Estic |
||||||
Georgia |
757 |
12 |
18.94 |
204 |
3.7 |
|
Moldova |
8.098 |
291 |
200.2 |
2.792 |
2.9 |
|
Ucraina |
23.204 |
696 |
52.74 |
547 |
42.4 |
|
Albania |
1.122 |
33 |
39.20 |
436 |
2,8 |
|
Bosnia și Herțegovina |
2.494 |
153 |
75.55 |
779 |
3.2 |
|
Kosovo |
1.064 |
30 |
59.16 |
591 |
1.8 |
|
Macedonia de Nord |
2.164 |
131 |
104.18 |
1.082 |
2.0 |
|
Muntenegru |
324 |
9 |
52.07 |
54 (per 100 mii) |
0.6 |
|
Serbia |
11.381 |
242 |
163.43 |
1.649 |
6.9 |
|
Sursa: Centrul European de Control și Prevenire a Bolilor, 31.05.2020. Rata de atac reflectă procentul populației care a contractat virusul și care riscă să se infecteze într-un interval specific de timp.
Verificarea prealabilă a persoanelor în aeroporturi și la frontiera terestră pot deveni un minim necesar. Alte măsuri compensatorii mai drastice din partea vecinilor estici ar putea alcătui inclusiv prezentarea la intrarea în UE a unor probe de laborator privind neinfectarea cu COVID-19. Structurile UE recunosc că asemenea acțiuni pot de fapt crea o falsă percepție de siguranță, deoarece călătorii se pot infecta imediat înainte sau în timpul deplasării, când virusul nu poate fi încă detectat. Prin urmare, orice tipuri de “pașapoartele de imunitate” mai degrabă generează riscuri decât le elimină. Problema sănătății publice din statele vecine va figura pe agenda UE cel puțin până la finele lui 2020, reieșind din faptul că este așteptat al doilea val de răspândire a infecției. Dar pentru a începe discuții serioase despre deschiderea frontierelor, măcar începând cu toamnă, Georgia, Ucraina și, cel mai mult, Moldova, urmează să prezinte dovezi științifice și statistice solide că nu reprezintă risc de export al virusului.
În loc de concluzii…
Există suficiente indicii a faptului că statele europene pun accentul pe siguranța epidemiologică. Prin urmare, țările cu regim fără vize vor fi supuse unui proces meticulos de evaluare a “ratei de atac” a virusului. Până când ratele de infecție nu coboară în mod convingător și stabil în vecinătatea estică, țările Schengen vor ține ușile închise.
Neajunsurile vădite ale “pașapoartelor de imunitate” le știrbește din atractivitate în UE. Orice guvern european va fi însă precaut vizavi de țările unde curba infecțiilor nu este în descreștere. În pofida importanței muncitorilor sezonieri din Estul Europei sau a interesului general pentru integrare europeană în Parteneriatul Estic, siguranța sanitară europeană ghidează calculele politice ale UE și ale statelor europene. Testarea masivă, detectarea și izolarea infectaților este unica soluție pentru a spori credibilitatea sanitară a vecinilor estici în rândul europenilor și a resuscita regimul liberalizat de vize pentru Georgia, Moldova și Ucraina.
---
Această analiză este realizată pentru Fundația Germană Hanns Seidel și pentru Agenția de presă IPN.
Domenii de cercetare: Politica Europeană de Vecinătate, relațiile UE-Moldova, politica externă a UE și Rusia, migrația și securitatea energetică.
Urmărește-l pe Dionis Cenușa în Twitter.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.