Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina, poate reuși cu adevărat nu prin acordarea unei perspective europene mai clare, ci prin perfecționarea condiționalităților (“bicelor”), și alocarea asistenței financiare („turtelor”) în strânsă corelație cu progresul practic al reformelor, scrie politologul Dionis Cenușă într-un articol analitic pentru Agenția IPN.
În opinia politologului, o perspectivă europeană mai clară decât ceea ce s-a oferit până acum nu poate nicidecum spori atașamentul față de reforme în interiorul clasei politice, în mare parte reformo-fobă.
Dionis Cenușă exprimă convingerea că reiterarea perspectivei europene pentru Moldova, Ucraina și Georgia de către Parlamentului European ar putea ameliora imaginea șifonată a guvernărilor din cele trei țări. Aceasta le-ar permite acestora să fugă de responsabilitatea pentru reformele eșuate.
O asemenea decizie la fel ar putea crea valuri de confuzie în rândul cetățenilor, care vor de la UE o poziție mai principială și mai critică față de guvernările din cele trei țări, scrie politologul.
El amintește despre faptul că factorul rusesc trebuie luat în considerațre, însă în mod obiectiv, pentru a evita hiperbolizarea riscurilor reale.
Dionis Cenușă propune încurajarea reformelor prin condiționări reînnoite, compartimentate și individualizate. La fel, politologul vede potențial în precondițiile politice, legate de mecanismele instituțiilor democratice, precum statul de drept, buna guvernare, drepturile omului, sistem multipartid etc.
Autorul face referință la condiționarea asistenței macro-financiare pentru Moldova cu precondiții politice (iunie 2017), bazată pe recomandările/avizul Comisiei de la Veneția privind sistemul electoral, care ar putea servi ca sursă de inspirație și replicată în cazul Ucrainei și Georgiei.
La fel, impulsionarea reformelor depinde de monitorizarea implementării lor. În acest sens, Dionis Cenușă consideră că accentul trebuie pus atât pe rezultate, cât și pe cauzele neatingerii obiectivelor – ineficiențe instituționale, politizarea deciziilor sau lipsa de resurse financiare și umane.
Cu cât mai detaliată și ilustrativă va fi monitorizarea, cu atât mai eficientă va fi dinamizarea și respectiv finalizarea reformelor, conchide politologul.
