Similar tranziţiei prelungite a Republicii Moldova la o economie de piaţă, reforma sistemului naţional de pensii este în mare măsură istoria unei „reforme nefinisate”. Aprecierea este dată de Yuliya Smolyar, specialist superior în protecţie socială, şi Victor Neagu, specialist în comunicare din cadrul Băncii Mondiale.
Experţii remarcă faptul că reforma sistemului de pensii a fost iniţiată în Moldova la sfârşitul anilor 90 pentru a se încerca soluţionarea unora dintre cele mai presante provocări, şi anume restabilirea balanţei fiscale, precum şi aşezarea plăţilor pe un făgaş sustenabil, ceea ce însemna, în esenţă, că plăţile erau efectuate în numerar, şi nu în galoşi sau umbrele, transmite IPN.
Reforma sistemului de pensii, iniţiată în 1998, preconiza o majorare treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, şi stabilirea unei relaţii clare între contribuţiile achitate şi pensiile plătite. Acest lucru avea drept scop motivarea moldovenilor de a participa la sistem, dar după câţiva ani de implementare majorarea treptată a vârstei de pensionare a fost suspendată. Şi pentru că vârsta de pensionare nu s-a majorat, creşterea planificată a valorii pensiilor a fost de asemenea suspendată.
Politicile curente de acordare a pensiilor minime au scopul de a preveni sărăcirea persoanelor în etate. Cu toate acestea, ele duc la o redistribuire mare de la cei înstăriţi la cei mai săraci şi, prin urmare, erodează legătura dintre contribuţii şi retribuţii, descurajând astfel contribuţiile la sistem, menţionează experţii Băncii Mondiale.
În analiza prezentată se mai menţionează că tendinţele demografice în continuă deteriorare, emigrarea, o participare scăzută a forţei de muncă, precum şi nivelul înalt de angajare informală în economie au condus la o scădere bruscă a numărului de persoane asigurate şi la o scădere a bazei contribuabililor. În doar un deceniu (2002-2012), numărul de persoane asigurate s-a diminuat cu 40 la sută în Republica Moldova, în timp ce acoperirea contribuţiilor a scăzut substanţial şi actualmente este de 0,76 pensionari la 1 contribuabil. Până în 2020, din cauza tendinţelor de îmbătrânire şi celor demografice, se prognozează că acest raport va creşte la 1 pensionar pentru 1 contribuabil.
La solicitarea Guvernului Republicii Moldova, Banca Mondială a finalizat analiza comprehensivă a sectorului de pensii, care formulează un număr de opţiuni de reformă. Această analiză relevă faptul că, dacă sistemul actual nu va fi modificat oamenii vor obţine tot mai puţin în schimbul contribuţiilor lor, astfel fiind tot mai puţin motivaţi să contribuie.
Experţii consideră că un şir de acţiuni urgente pot contribui la îmbunătăţirea actualului sistem public de pensii. Acestea sunt revizuirea formulei de calculare a pensiilor pentru a restabili legătura dintre contribuţii şi retribuţii, majorarea vârstei de pensionare şi stabilirea aceleiaşi vârste de pensionare pentru femei şi bărbaţi. Au existat discuţii privind stabilirea unei scheme de pensii complet finanţate din contribuţiile definite. Experienţa internaţională indică faptul că Republica Moldova are nevoie de instituţii financiare mai puternice şi mai curate şi de un sistem public viabil de pensii pentru ca schema de pensii complet finanţate din contribuţiile definite să funcţioneze.