În Republica Moldova, reflectarea campaniei electorale în spațiul online nu este reglementată, iar activitatea concurenților electorali pe dimensiunea rețelelor sociale nu este monitorizată, după modelul radiodifuzorilor. Totodată, nu există standarde electorale în domeniul promovării digitale, prevederi naționale sau internaționale care ar reglementa publicitatea electorală online, conținutul postat pe rețelele de socializare. Concluziile se regăsesc într-un raport de monitorizare al Fundației „Youth Development For Innovation”, care a studiat, în perioada 26 decembrie-10 ianuarie, activitatea a zece formațiuni politice înregistrate sau care și-au anunțat intenția de a participa la scrutin, către data începerii monitorizării.
Într-o conferință de presă la IPN, Livia Țurcanu, una dintre autori, a menționat că necesitatea de a realiza această monitorizare vine în contextul analizei experienței internaționale în acest sens. Mai exact, este vorba despre referendumul britanic Brexit și alegerile prezidențiale din 2016 din SUA, după care s-a constatat că instrumentele de comunicare pe rețelele de socializare au un impact mult mai mare decât se estima. În cazul Republicii Moldova, există precedentul alegerilor locale noi din 2018, când rezultatele au fost invalidate din cauza utilizării social media în ziua tăcerii.
În opinia expertei, luând în considerație experiența internațională, dar și experiența din Republica Moldova, s-a conturat necesitatea de a vedea cum vor decurge lucrurile în acest sens în cadrul alegerilor parlamentare, și anume în ce măsură vor fi utilizate rețelele de socializare și care va fi conținutul postărilor. Actualmente, Codul Electoral nu include prevederi separate pentru promovarea mesajelor cu tentă electorală pe rețelele de socializare, acestea fiind înglobate în categoria mijloacelor de informare în masă sau a altor forme de comunicare. Putem anticipa că aceste tendințe se vor acutiza în perioada campaniei electorale, dat fiind faptul că miza alegerilor este una importantă. Așa cum utilizarea instrumentelor digitale în cadrul campaniei electorale nu este reglementată de legislația electorală, social media este un spațiu unde lupta politică se va da fără a ține cont de nicio regulă.
Monitorizarea denotă că cele mai des utilizate platforme social media de către concurenții electorali sunt Facebook și Odnoklassniki, unde peste 80% dintre aceștia au o pagină sau dețin un grup. Alte două platforme, Youtube și Instagram, sunt utilizate periodic de aproximativ 60-80% dintre concurenții electorali în alegerile parlamentare din 24 februarie. Potrivit raportului, cei mai activi concurenți electorali pe cele patru platforme au fost Partidul Acțiune și Solidaritate (Facebook), Partidul Socialiștilor (Odnoklassniki), Partidul Democrat (Instagram). Totodată, Partidul Democrat este pe aceeași poziție cu Partidul Acțiune și Solidaritate pe Youtube.
Igor Ciurea, coordonator de proiect, a declarat că după prezentarea primului raport, urmează altele două. Unul va fi prezentat până în ziua alegerilor și se va referi mai mult pe conținutul promovat în mediul online, iar ultimul va conține concluzii și recomandări, inclusiv legate de îmbunătățirea utilizării instrumentelor digitale în cadrul alegerilor, și va fi prezentat deja după scrutin.
Raportul de monitorizare face parte din proiectul „Monitoring online electoral activity – Parliamentary elections 2019”, implementat în perioada octombrie 2018 – martie 2019 de Fundația Youth Development for Innovation cu sprijinul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.