Referendumul de aderare la Uniunea Vamală nu este constituţional, declaraţie

Consiliul Naţional pentru Participare (CNP) susţine că referendumul de aderare la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan nu poate fi organizat pe subiectul ce ţine de politici fiscale, pentru că vine în contradicţie cu Codul Electoral. Acordul de aderare este în esenţă un tratat de politici fiscale şi contravine obligaţiilor Republicii Moldova faţă de Organizaţia Mondială a Comerţului şi faţa de Uniunea Europeană. Aderarea la tratatele internaţionale este o procedură clar stabilită, iar referendumul poate doar valida rezultatele negocierilor şi nu invers, transmite Info-Prim Neo. Expertul în dreptul constituţional Vitalie Catană, invitat de organizatorii conferinţei de presă, a menţionat că potrivit Constituţiei Republicii Moldova, hotărârile adoptate prin referendum au valoare juridică supremă, şi au putere de lege. „Din punct de vedere al normei constituţionale, acest referendum, chiar şi dacă va avea loc, este lovit de nulitate prin prevederile constituţionale. Formal, Parlamentul ar fi obligat să respingă demersul de petrecere a acestui referendum. Legea prevede expres modul cum este iniţiată încheierea tratatelor şi cum sunt încheiata tratatele prin parafarea lor. Totodată, conform legii, iniţierea aparţine preşedintelui prin decret, iar negocierile se fac prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, în timp ce Parlamentul intervine doar la etapa parafării unui tratat internaţional”, a declarat Catană. În aceeaşi ordine de idei, membrul grupului de lucru securitate şi relaţii externe al CNP, Eugen Revenco, a menţionat că decizia de aderare la o un tratat revine Parlamentului şi doar în cazuri excepţionale, expres prevăzute de lege, poate fi organizat un referendum când tratatul a fost încheiat deja. Competenţa constituţională de a decide desfăşurarea referendumului este a preşedintelui. În acelaşi context, coordonatorul grupului de lucru economie, finanţe şi mediu antreprenorial din cadrul CNP, Valeriu Prohniţchi, a declarat că Moldova a pierdut două decenii pentru a-şi asigura un cadrul destul de liberalizat al comerţului extern. Astfel, Moldova are cele mai multe acorduri de comerţ extern liberalizat bilateral şi multilateral. „ Aderând la Uniunea Vamală, renunţăm la toate acordurile libere pe care le-am semnat până acum şi le-am negociat cu greu. Ne conservăm într-o uniune vamală, unde nu noi decidem politica comercială şi asta are implicaţii grave asupra competitivităţii Republicii Moldova, deoarece politica vamală existentă în Uniunea Vamală este cu mult mai rigidă, iar tarifele vamale sunt de trei ori mai mari decât în Moldova. Iar aceasta înseamnă importuri mai scumpe, venituri mai mici şi locuri de muncă mai puţine”, a declarat Prohniţchi. Coordonatorul grupului de lucru securitate şi politică externă din cadrul CNP, Arcadie Barbăroşie, a menţionat că atunci când se propune un asemenea exerciţiu, primul lucru care trebuie făcut este analiza de impact. În vederea evidenţierii efectelor negative pe care le suportă asupra economiei, nivelului de trai, libertatea de circulaţie etc. Iar dacă Republica Moldova ar decide să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, impactul va fi unul negativ. „ De fapt, Partidul Social Democrat nici nu vrea referendum. Ceea ce a lansat acum este o acţiune populistă şi politică, scopul căreia este să-şi încerce să lărgească segmentul de electorat, prin acest exerciţiu ţintind alegerile parlamentare viitoare. Liderii partidului şi-au dat seama că nici într-un caz ei nu pierd. Aderarea la această uniune (n.a. Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan) este dăunătoare din punct de vedere economic şi social care, în consecinţă, afectează nivelul de salarii şi nivelul de pensii. Explicaţi, dragi PSD-işti, oamenilor că dacă intraţi în uniunea respectivă, o să pierdeţi şi în pensii, şi în salarii, iar visele nebuloase vizavi de preţuri joase la gaz, sunt doar vise nebuloase de nerealizat”, a declarat Arcadie Barbăroşie. În primăvara anului curent, Partidul Social Democrat din Moldova a creat un grup de iniţiativă în vederea colectării semnăturilor pentru organizarea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan. Consiliul Naţional pentru Participare (CNP) este o entitate de pe segmentul societăţii, creată la iniţiativa Guvernului Republicii Moldova, în calitate de organ consultativ. Are ca scop dezvoltarea şi promovarea parteneriatului strategic între autorităţile publice, societatea civilă şi sectorul privat în vederea consolidării democraţiei participative în Republica Moldova. Oferă consiliere în elaborarea politicilor publice, facilitează implicarea societăţii civile şi a sectorului privat în procesul de elaborare a deciziilor publice.