 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Astăzi, 23 iunie, cetăţenii Marii Britanii participă la un referendum istoric, al căror rezultate ar putea schimba pentru totdeauna faţa Uniunii Europene (UE), generând consecinţe greu de anticipat.
Plebiscitul constituie platforma prin intermediul căreia cetăţenii britanici urmează să se pronunţe “pro” sau “contra” statutului Marii Britanii de ţară membră a UE. Sondajele din ultimele zile arată un avantaj nesemnificativ în favoarea celor care vor să rămână în componenţa clubului european (pro - 46% şi contra - 44%).
Circa 50 milioane de britanici vor putea să voteze la referendum, dar nu şi cei care trăiesc în străinătate mai mult de 15 ani (conform deciziei Curţii Supreme de la Londra din primăvara lui 2016). Astfel, circa 1,2 milioane de britanici care locuiesc în Europa sunt excluşi din procesul de votare, chiar dacă rezultatele plebiscitului le poate afecta bunăstarea odată ce aceştia vor fi lipsiţi de statutul de cetăţeni europeni.
La referendumul din 1975, când s-a pus în discuţie prezenţa Marii Britanii în Comunitatea Economică Europeană, circa 17,3 milioane de britanici (67%) au votat “pentru” şi 8,4 milioane (32%) - „contra”. În cazul “Brexitului”, vorbim despre cel puţin 4 milioane de britanici care vor susţine abandonarea UE, precum au sprijinit partidul anti-european UKIP (Partidul Independenţei Marii Britanii) la europarlamentarele din mai 2014. Însă numărul real al celor care se opun UE este mai mare. Rezultatul depinde foarte mult de nivelul de participare la referendum.
Moldova deşi nu este parte a UE, urmează să resimtă un eventual vot negativ. Impactul s-ar putea răsfrânge asupra relaţiilor comerciale, dar şi asupra situaţiei moldovenilor plecaţi la muncă în Marea Britanie. La fel, vor fi atinse şi aspecte politice legate de imaginea UE în ochii publicului moldovenesc.
Costuri economice drastice
Instituţiile financiare internaţionale (FMI, Banca Mondială) au avertizat că eventuala părăsire a UE va avea costuri dureroase pentru economia britanică, care riscă să se comprime cu circa 5% până în 2019.
Exporturile către UE vor trece prin şocuri de adaptare la noile realităţi economice, în care nu vor mai beneficia de acces liber pe piaţa unică europeană. Acesta se va reflecta asupra producătorilor orientaţi spre Germania, Olanda, Franţa şi alte ţări UE spre care merg circa 44% (2015) din exporturile britanice de bunuri şi servicii. La fel, vor fi afectate şi importurile din UE (circa 53% în 2015), adică şi interesele anumitor ţări UE (Olanda, Germania etc.). Cel mai puternic va fi lovit sectorul serviciilor, în care Marea Britanie ocupă poziţie fruntaşă. Mai mult ca atât, Marea Britanie va fi nevoită să negocieze de la zero sau să renegocieze circa 125 de acorduri de comerţ, atât cu UE, cât şi cu ţări terţe, unde aceasta exportă acum în baza acordurile aranjate de către UE.
Ca urmare a reacţiei în lanţ va spori inflaţia. Circa 3,5 milioane de persoane angajate în sectoare dependente de economia UE ar putea să se confrunte cu probleme colaterale.
Totodată, urmează să fie observate şi refluxuri de Investiţii Directe Străine din UE, care în 2014 au constituit circa 48% (496 miliarde de lire sterline) din totalul investiţiilor obţinute de Marea Britanie.
Prelungirea consecinţelor negative pentru economia britanică şi ramificarea acestora va depinde de viteza cu care Londra va negocia un nou cadru bilateral cu Bruxelles-ul. Această misiune ar putea fi extrem de dificilă, dacă ţările UE (în particular Germania şi Franţa) decid să stabilească nişte “costuri” ridicate pentru Londra, în încercarea de a descuraja alte “exit-uri” într-o uniune tot mai ostilă proiectului european.
Efecte politice “inevitabile”
În afară de implicaţiile economice vizibile, ieşirea Marii Britanii din cadrul UE va atrage după sine o serie de urmări politice.
Aşadar, referendumul va încuraja scoţienii să ceară un plebiscit în care vor iniţia separarea de Londra în favoarea rămânerii în cadrul UE. Adiţional, am putea observa tendinţe de destabilizarea în Irlanda de Nord, în special după ce Irlanda va fi nevoită să introducă controale riguroase la frontiera cu Marea Britanie.
De asemenea, urmează negocieri dificile de ieşire din cadrul UE (declanşarea Articolului 50 a Tratatului de la Lisabona) în următorii ani, care vor perpetua în timp efectele negative ale referendumului asupra imaginii UE.
Votul negativ de la referendumul britanic ar putea avea impact nefavorabil asupra scenei politice din mai multe ţări europene atât din “vechea” cât şi „noua” Europă (Franţa, Spania, Germania, Austria, Suedia, Finlanda, Polonia, Slovacia etc). Partidele anti-europene din aceste ţări vor primi o porţie bogată de oxigen, chiar dacă retorica lor anti-UE va fi contrazisă de un “duş rece” abundent prin care riscă să treacă Marea Britanie, după validarea procedurii de abandonare a UE. Propaganda rusească va primi noi stimulente pentru a-şi continua retorica anti-europeană.
Nu în ultimul rând, oficialii britanici vor fi nevoiţi să părăsească instituţiile europene (Comisia Europeană, Consiliul UE, Consiliul European, Parlamentul European etc.), devenind, deocamdată, ţară terţă. Astfel, Londra va înceta, în mod oficial, să mai influenţeze procesul decizional din cadrul UE.
De Londra va depinde dacă va reuşi să obţină statut similar cu cel al Norvegiei, Islandei şi Liechtensteinului (Spaţiul Economic European) sau cel de care beneficiază Elveţia (Acord comercial individual). În oricare din cazurile menţionate, Londra va fi nevoită să implementeze aquis-ul european, dar şi să accepte condiţiile UE în domeniul circulaţiei persoanelor, precum o face Norvegia sau Elveţia care nu fac parte din UE.
Implicaţii pentru Moldova
Impactul eventual al referendumului din Marea Britanie a fost trecut cu vederea de către publicul larg din Moldova, dar şi de către grupurile specializate (sectorul asociativ, mediul de afaceri etc.). De aceea, s-a creat impresia că “Brexitul” este un eveniment care vizează foarte puţin moldovenii. În realitate, lucrurile stau puţin altfel.
Autorităţile au încercat să se facă vizibile pe marginea referendumului britanic, dar într-o modalitate neinspirată şi fără a pune în discuţii date statistice şi alte aspecte importante. Bunăoară, premierul moldovean Pavel Filip a chemat moldovenii să-şi motiveze prietenii britanici să voteze pentru a rămâne în cadrul UE, inclusiv pe moldovenii cu cetăţenie britanică. Acesta a subliniat că Marea Britanie în interiorul UE o face pe ultima puternică. Îndemnul lui Filip este însă rupt de contextul moldovenesc, fiind mai degrabă caracteristic oficialilor europeni sau liderilor ţărilor UE decât unui oficial dintr-o ţară non-UE.
Din punctul de vedere al comerţului exterior, Marea Britanie este a treia destinaţie din UE pentru exporturile moldoveneşti (circa 138,2 milioane USD în 2015). În cazul unui “Brexit” reuşit, exportul cu Marea Britanie s-ar putea complica, deoarece accesul facilitat al bunurilor moldoveneşti pe piaţa britanică va înceta. Or, Marea Britania nu va mai fi parte a pieţii unice europene. Facilităţile curente de care beneficiază Moldova (prevăzute în Acordul de Asociere şi DCFTA) vor putea fi reînnoite, doar dacă Londra va negocia un acord cu Chişinăul. Un scenariu mai pozitiv poate avea loc dacă Marea Britanie se alătură Spaţiului Economic European, dar şi acest proces poate fi tărăgănat.
Totodată, anumite probleme ar putea fi întâmpinate de moldovenii aflaţi la muncă în Marea Britanie în bază actelor româneşti. Potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, în Marea Britanie sunt circa 20.000 de moldoveni (2012). Cel mai degrabă, aceştia vor fi nevoiţi să se reorienteze spre alte ţări din UE, la fel ca şi cetăţenii altor state membre (Polonia, Bulgaria).
Sentimentele pro-europene ale moldovenilor rămaşi în ţară ar putea suferi anumite schimbări, având în vedere propaganda anti-europeană desfăşurată activ de mediile din Rusia (inclusiv Sputnik.md), dar şi actori pro-ruşi din Moldova (cum ar fi, Partidul Socialiştilor şi presa controlată de aceştia).
În orice caz, trebuie să ţinem cont de faptul că Moldova este strâmtorată de numeroase probleme serioase (deficienţele din sectorul bancar, dialogul cu FMI, agenda reformelor, integrarea europeană etc.). Evident, aceste aspecte limitează timpul şi energia pentru subiecte externe, precum “Brexitul”.
În loc de concluzie…
Societatea britanică a fost intoxicată puternic de retorică anti-europeană, culminate cu atacul letal asupra parlamentarei britanice Jo Cox pentru viziunile sale pro-europene. De aceea, indiferent de rezultatul referendumului de astăzi, fobia anti-europeană din spaţiul public trebuie să fie înlăturată, dacă se doreşte o reconciliere post-referendum între cele două tabere.
Totodată, consecinţele referendumului nu trebuie neglijate, indiferent de rezultatele acestuia. Situaţia post-referendum şi parametrii eventualelor daune trebuie identificate. Pentru aceasta autorităţile de la Chişinău pot apela la ajutorul actorilor non-statali (sectorul asociativ, mediul de afaceri etc.), Ambasada Marii Britanii, Delegaţia UE, România, dar şi la partenerii externi. Eventualele urmări nefaste pentru Moldova trebuiau dezbătute cu mult timp în urmă. Dar ceea ce contează acum este ca să fie identificate măsurile necesare pentru a minimiza pierderile pe care moldovenii le-ar putea suporta din cauza “Brexit-ului”.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.