„Recesiunea economică va fi depăşită până în primul trimestru al anului 2010”. Interviul prim-ministrului Vlad Filat acordat agenţiei de presă Info-Prim Neo

[ - Cum aţi preluat ţara acum câteva luni şi ce aţi schimbat în ea pe parcursul acestor luni? Ce a avut de câştigat omul, cetăţeanul din aceste schimbări?] - La momentul preluării guvernării, economia Republicii Moldova se afla într-o criză profundă. Profunzimea crizei era demonstrată de stagnarea, practic, a tuturor sectoarelor economiei, precum şi de majorarea semnificativă a deficitului bugetar. Tergiversarea implementării de către precedenta guvernare a măsurilor de management anti-criză au amplificat recesiunea. Astfel, Produsul Intern Brut în 9 luni ale anului curent a însumat 44,2 mlrd lei, micşorându-se faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 7,7% (în preţuri comparabile). Descreşteri semnificative au fost înregistrate în construcţii – cu 30,8%, industrie – cu 23,3%, transport şi comunicaţii – cu 14,8% şi agricultură - cu 10,6%. În ianuarie-octombrie, exporturile şi importurile au scăzut cu 24,2% şi 36,9%, respectiv. În aceeaşi perioadă, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de 18,6 mlrd lei, în scădere cu 8,6% faţă de ianuarie-octombrie 2008 şi au fost efectuate cheltuieli în sumă de 21,4 mlrd lei, în creştere cu 3,7%. Astfel, deficitul bugetar a constituit 2,8 mlrd lei şi s-a majorat de 10,6 ori comparativ cu cel înregistrat în perioada respectivă a anului trecut. În momentul preluării guvernării, deficitul bugetar anual era estimat la 16% din PIB sau la circa 8,5 mlrd lei, adică aproape jumătate din bugetul pe anul 2009. Noului Guvern i-a revenit o misiune dificilă – să asigure ieşirea ţării din criza financiar-economică, să deblocheze procesele economice în vederea asigurării dezvoltării din continuare a Republicii Moldova, să asigure activitatea normală a instituţiilor democratice, să aducă Republica Moldova cât mai aproape de Uniunea Europeană. În primele 100 de zile de activitate, noul Guvern, de facto, a fost impus să asigure supravieţuirea ţării. Rezultatele înregistrate în această perioadă demonstrează că Guvernul a reuşit să facă faţă situaţiei. Plăţile sociale au fost efectuate la timp, buna funcţionare a instituţiilor statului a fost asigurată, procesele de reforme democratice şi economice s-au desfăşurat cu un ritm normal, ţara a înregistrat importante succese în relaţiile cu partenerii de dezvoltare, cu ţările vecine şi cu Uniunea Europeană. În această perioadă, au fost puse bazele depăşirii recesiunii, acest lucru urmând să se producă până în primul trimestru al anului 2010, dar şi creşterii economice din continuare. Au fost trasate perspective clare de dezvoltare şi de integrare în Uniunea Europeană, procesul de negocieri pe marginea Acordului de Asociere urmând să demareze la 12 ianuarie. [ - Care este situaţia în economia ţării, în ce loc anume al crizei suntem: la început, la mijloc, la sfârşit?] - După învestirea actualului Guvern, am demarat lucrul asupra Planului de stabilizare şi relansare economică, document care a fost aprobat în timp util şi acum se implementează. Programul a fost elaborat în baza propunerilor autorităţilor publice centrale, ale societăţii civile şi partenerilor de dezvoltare. Documentul este axat pe trei priorităţi, şi anume: 1) Stabilizarea şi optimizarea finanţelor publice; 2) Relansarea activităţii economice; 3) Asigurarea unei protecţii sociale eficiente şi juste. Se preconizează ca, în urma acţiunilor implementate, economia ţării va reveni pe o traiectorie de creştere începând cu anul 2010. Relansarea economiei va fi însoţită de sporirea volumului producţiei industriale, agricole şi al serviciilor, al investiţiilor străine directe, revigorarea comerţului exterior, diminuarea deficitului bugetar şi reducerea şomajului. Totodată, având drept obiectiv de bază asigurarea unui buget realist, de la începutul activităţii sale, Guvernul a iniţiat revizuirea indicatorilor macroeconomici şi a bugetului pentru anul 2009. Necesităţile de cheltuieli au fost ajustate la resursele disponibile, fiind asigurat un echilibru optim în situaţii de criză. Indicatorii bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetul fondurilor de asigurări medicale obligatorii au fost revizuiţi în baza cadrului macroeconomic actualizat. Astfel, deficitul bugetului public naţional a fost redus până la 9% din PIB. Bugetul de stat şi-a asumat principala povară în finanţarea deficitului – 7,8% din PIB. Inclusiv, a fost acoperită o parte din deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat – 1,4% din PIB sau 824 mln lei. Contrar aşteptărilor oponenţilor noştri, am reuşit elaborarea şi adoptarea politicii bugetar-fiscale şi a bugetului de stat pentru anul viitor, asigurând o stabilitate relativă din acest punct de vedere. Am venit cu un buget realist pentru situaţia în care ne aflăm, care are un pronunţat caracter social. Avem deja semnale importante că activităţile economice revin la normal. Chiar în prima lună de activitate a actualului Guvern – octombrie, exporturile de mărfuri s-au cifrat la 124,9 mln dolari SUA, cu 17,5% mai mult faţă de luna precedentă. Important este că exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 538,7 mln dolari, deţinând o cotă de 52,7% în totalul exporturilor. Un alt semnal important este şi faptul că volumul de mărfuri transportate de întreprinderile autohtone s-a majorat, în noiembrie, cu 6,9 % faţă de luna precedentă. De asemenea, aş menţiona că, în luna noiembrie, faţă de octombrie 2009, volumul producţiei industriale în ansamblu, s-a majorat cu 12,9 la sută, datorită creşterii acestuia, în special, în industria prelucrătoare cu 5% şi în sectorul energetic - de 2,3 ori. Potrivit calculelor realiste pe care le avem, recesiunea economică va fi depăşită până în primul trimestru al anului 2010. [ - Când şi cum va simţi cetăţeanul moldovean sfârşitul crizei economice? Când şi cum vom simţi că am început a trăi mai bine?] - Deja anul viitor îl vom încheia cu o creştere economică de 1,5%. Potrivit ultimelor date, această creştere ar putea fi şi mai mare. În general, considerăm real obiectivul atingerii unei creşteri economice de minimum 5%, în 2012. Am declarat anterior şi voi repeta acum: pentru noi creşterea economică şi creşterea nivelului de viaţă în Moldova sunt interdependente. Prin urmare, acea creştere economică de care vorbeam mai sus urmează să se reflecte şi asupra nivelului de viaţă în ţară. [ - Cât rol are guvernul ţării şi cât au donatorii externi în gestionarea situaţiei social-economice din ţară? Vă întrebăm şi în contextul învinuirilor aduse de actuala opoziţie parlamentară că aţi fi cedat mult, inclusiv din contul cetăţeanului simplu, pentru a primi suportul financiar extern?] - Evident, suportul partenerilor de dezvoltare este unul important pentru noi. Mai ales dacă luăm în vedere condiţiile în care am preluat guvernarea ţării. Cât priveşte speculaţiile privind nişte cedări pe care noi, chipurile, le-am făcut în defavoarea cetăţeanului simplu, ele nu au nimic la bază şi trebuiesc tratate ca atare. Este suficient să facem o scurtă trecere în revistă a înţelegerilor la care am ajuns cu FMI pentru a ne convinge de acest lucru. S-au făcut mai multe speculaţii pe marginea unor pretinse cerinţe de ordin social ale FMI, care ar fi putut afecta unele categorii de populaţie. Spre dezamăgirea oponenţilor noştri, Memorandumul cu FMI nu prevede schimbarea actualului cens de pensionare. Oamenii vor ieşi şi în continuare la pensie la vârsta care este în vigoare în prezent – 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi. Apoi, majorările de salarii pentru profesori de 24% au fost păstrate. Optimizarea numărului de angajaţi în sectorul bugetar va viza unităţi (în mare parte, posturi vacante), dar nu persoane. Din contra, protecţia socială a populaţiei ca urmare a înţelegerii cu FMI va spori. Voi da doar un exemplu - în scopul reducerii impactului recesiunii asupra celor mai vulnerabile pături ale populaţiei, din 2010, vom implementa un nou sistem de asistenţă socială. Venitul minim garantat va fi majorat substanţial până la nivelul sărăciei extreme (se consideră că o persoană este la nivelul sărăciei extreme, dacă cheltuieşte pentru întreţinere sub doi dolari SUA zilnic). Alocaţiile pentru asistenţa socială în 2010, inclusiv prestaţiile de şomaj, vor constitui 630 mln lei, în cadrul noului sistem, ceea ce constituie o majorare cu 40% în raport cu anul 2009. [ - Unele ţări au scăpat de probleme similare cu ale noastre prin terapii de şoc, extrem de dureroase, dar scurte ca timp. Moldova are alternativă?] - Nu suntem în situaţia de a apela la terapii de şoc. Mă bucur că am avut (şi avem) suficientă pricepere şi suficient sprijin pentru a merge pe o cale eficientă de depăşirea a crizei şi administrare a treburilor ţării, fără a fi nevoiţi să recurgem la metode mai puţin populare. [ - Oamenii şi agenţii economici sunt îngrijoraţi de situaţia de pe piaţa valutară. Au temei? Deoarece autorităţile fac declaraţii oficiale, uneori contradictorii.] - Situaţia pe piaţa valutară este la control şi nu există motive pentru îngrijorare. Acest lucru a fost menţionat în repetate rânduri de reprezentanţi ai Băncii Naţionale şi ai Guvernului. Am discutat situaţia de pe această piaţă, inclusiv în cadrul unor întrevederi la Guvern, cu participarea reprezentanţilor BNM, şi o vom discuta ori de câte ori va fi nevoie. Vom asigura o activitate a acestei pieţe conformă cu regulile economiei de piaţă, fără a admite ingerinţe de ordin administrativ, demonstrând, astfel, o nouă abordare în acest sens, comparativ cu precedenta guvernare. [ - Se vorbeşte despre controale serioase la care sunt supuşi agenţii economici bănuiţi de loialitate faţă de vechea guvernare comunistă, prin implicarea Centrului pentru Combaterea Crimei Organizate şi Corupţiei, Procuraturii, Curţii de Conturi, etc. Prin ce se deosebesc aceste controalele de acelea la care au fost supuşi anterior agenţii economici neloiali PCRM, se pare că şi dumneavoastră personal, pe care le-aţi calificat drept răfuială politică?] - Să nu exagerăm – situaţia este total diferită. Fosta guvernare ataca agenţi economici concreţi, acţionând în baza unor scheme bine puse la punct, care aveau ca finalitate fie preluarea unor business-uri de către anumite persoane, fie naţionalizarea acestora. Acum, controale se efectuează nu pentru a intimida pe cineva, ci pentru a înlătura situaţiile anormale şi gravele încălcări care s-au comis până acum. Mă refer la delapidările ce ţin de administraţia de stat a aviaţiei civile, la schemele frauduloase folosite pe piaţa produselor din carne şi peşte etc. [ - Cum va arăta Republica Moldova la sfârşitul anului 2010 sau la sfârşitul mandatului actualului guvern, dacă se va întâmpla să fie mai scurt decât un an? Iarăşi: Ce va avea de câştigat cetăţeanul din aceste schimbări?] - Toate acţiunile noastre iau în calcul interesul cetăţeanului simplu. Am certitudinea că acele schimbări pe care le-am iniţiat noi acum, vor da rezultate în timp, iar cetăţeanul va resimţi efectul lor. Mă refer la schimbările din domeniul funcţionării instituţiilor democratice, dar şi la cele din domeniul social şi economic. La sigur, peste un an vom fi mult mai aproape de UE, vom avea relaţii mult mai bune cu vecinii, o economie mult mai dezvoltată şi un nivel de democraţie mult mai înalt. [ - Si acum câteva întrebări de ordin politic. Ce a însemnat anul 2009 în sens politic pentru dumneavoastră şi pentru Republica Moldova?] - A fost poate cel mai important an de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. După o lungă perioadă în care a fost compromis tot ce înseamnă democraţie şi economie de piaţă, ţara a revenit pe un făgaş normal de dezvoltare. Cetăţenii au demonstrat că merită să trăiască într-un stat liber şi că ştiu să-şi apere libertatea. E adevărat, preţul care a fost plătit pentru aceasta a fost unul mult prea mare. Mă refer la tragicele evenimente din 7-8 aprilie, care vor rămâne pentru totdeauna în memoria noastră. Pentru mine, personal, anul 2009, din punct de vedere politic, a fost unul destul de reuşit. Remarc cu mândrie că proiectul politic iniţiat în 2007 s-a dovedit a fi unul de succes, PLDM devenind una din principalele formaţiuni politice ale ţării. De asemenea, constat că în 2009 noi ne-am îndeplinit scopul pus anterior, comuniştii fiind înlăturaţi de la guvernare. [ - La 7-8 aprilie 2009 şi ulterior, s-au produs un şir de evenimente sau un complex de fenomene?] - A fost mai degrabă vorba de materializarea dorinţei fireşti a cetăţenilor de a trăi într-un stat liber, democratic şi european. Tot ce s-a întâmplat la 7-8 aprilie, dar şi ulterior, a avut un singur scop – readucerea Moldovei pe un făgaş normal de dezvoltare. [ - Încercaţi să caracterizaţi comportamentul liderilor AIE în acea situaţie, inclusiv a Dvs. Unde aţi procedat corect şi unde s-ar fi putut mai corect?] - La acel moment, AIE încă nu era constituită. Dar, liderii opoziţiei de atunci, în opinia mea, s-au poziţionat corect în raport cu evenimentele ce aveau loc. Noi am fost acei care am încercat să oprim violenţele, chemând mulţimea la calm şi la respectarea legislaţiei în vigoare. Ulterior, am cerut autorităţilor încetarea persecuţiilor declanşate în adresa tinerilor protestatari. Au urmat acţiunile în vederea reabilitării pe multiple planuri a tinerilor care au avut de suferit. Cât priveşte acţiunile sau inacţiunile autorităţilor de atunci, asupra lor urmează să se pronunţe organele competente, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. [ - De ce credeţi că aveţi dreptate când afirmaţi că nealegerea preşedintelui ţării nu afectează potenţialul de lucru, capacităţile şi prerogativele guvernului Filat, credibilitatea lui pe plan extern?] - Mesajul pe care l-am promovat constant pe parcursul ultimelor săptămâni a fost: Este regretabil că nu s-a reuşit alegerea preşedintelui republicii, dar, indiferent de situaţia creată, avem un Parlament şi un Guvern funcţionale, care vor şti să administreze eficient situaţia până la depăşirea crizei constituţionale. Oricare alte speculaţii la această temă nu-şi au locul. [ - Cum credeţi că poate fi rezolvată criza constituţională, în aşa fel ca AIE să nu trebuiască să răspundă la învinuiri gen „şi-a croit constituţia după criterii conjuncturiste”?] - Dacă se va merge strict pe procedurile prevăzute în acest sens de legislaţia în vigoare şi de Constituţie (dar anume aşa şi va fi), nu cred că vor putea fi făcute careva speculaţii. Cu toţii înţelegem că am ajuns într-o situaţie de impas (care, apropo, a apărut, inclusiv, ca urmare a faptului că actuala Constituţie a fost „croită” pornind de la interesele cuiva) şi că e necesar să identificăm soluţii în acest sens. [ - Mai pot reveni comuniştii la guvernare în Republica Moldova? In ce condiţii s-ar întâmpla acest lucru?] - Noi ne-am asumat angajamentul să guvernăm ţara eficient şi responsabil, să ne ghidăm de interesul cetăţenilor şi să obţinem rezultate pe care le-ar resimţi oamenii. Până acum, am ştiut să facem faţă scopurilor pe care ni le-am pus şi vă asigur că la fel va fi şi pe viitor. Ponderea PCRM va descreşte proporţional cu creşterea eficienţei noastre, ceea ce exclude o eventuală venire a comuniştilor la guvernare. [ - Ce credeţi despre declaraţiile privind interzicerea simbolurilor comuniste în Republica Moldova şi privind scoaterea în afara legii a PCRM?] - Consiliul Europei a recomandat tuturor statelor membre să condamne regimurile comuniste totalitare. De aceea, nu exclud că, pe viitor, am putea reveni asupra acestei probleme, care s-a discutat şi anterior în Parlament. Cât priveşte declaraţiile privind scoaterea PCRM în afara legii, pot spune că fiecare are dreptul la opinie, inclusiv cei care vin cu astfel de idei, propuneri. Părerea mea este că trebuie să acţionăm în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare.