Reacţia vinificatorilor moldoveni la „războiul vinurilor” impus de Rusia a fost anemică şi lipsită de seriozitate

Reacţia vinificatorilor moldoveni la acţiunile Federaţiei Ruse de sistare a importurilor producţiei vinicole din R. Moldova a fost anemică şi lipsită de seriozitate, susţin experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale IDIS „Viitorul”. Potrivit opiniei acestora, inserate în „Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale”, lansat săptămâna aceasta la Chişinău, conducătorii întreprinderilor vinicole au fost, se pare, prea siguri de capacitatea autorităţilor moldoveneşti de a preîntâmpina acest război economic impus de Rusia. Astfel, majoritatea întreprinderilor autohtone au demonstrate că sunt total nepregătite de a înfrunta această situaţie. Experţii IDIS „Viitorul” susţin că, deşi „războiul vinurilor” era previzibil încă din acţiunile restricţioniste din primăvara anului 2005, autorităţile de la Chişinău nu au întreprins aproape nimic pentru a diminua impactul acestora, iar starea de panică ce i-a cuprins şi pe guvernanţi, şi pe vinificatori, în urma sistării importurilor în primăvara curentă, i-a lipsit de capacitatea de a lua decizii calculate şi bine gândite din punct de vedere strategic. S-a întreprins un şir de acţiuni haotice şi disperate privind promovarea şi comercializarea vinurilor pe alte pieţe. România, Ucraina, Belarus, Polonia şi alte ţări au fost asaltate de oferte şi „festivaluri ale vinurilor”, acţiuni ce nu au adus însă rezultatele aşteptate. Astfel, mişcările febrile ale guvernanţilor au urmărit crearea impresiei că se lucrează intens la soluţionarea crizei. Pe de altă parte, sursele citate susţin că negocierile cu Rusia pot avea succes doar în cazul în care RM ar renunţa la chestiunile de ordin politic care au şi determinat Moscova să înceapă acest război. Criza s-ar soluţiona dacă Moldova ar renunţa la cererea de evacuare a trupelor ruseşti din Transnistria, la noul regim vamal în această regiune, precum şi la aspiraţiile sale de integrare în UE. Totodată, experţii susţin că R. Moldova a întârziat la „trenul care ar fi putut transporta” vinurile moldoveneşti în Europa. Dacă ar fi dat dovadă de un ataşament hotărât faţă de valorile democratice europene şi ar fi demonstrat prin fapte opţiunea sa politică, Chişinăul ar fi fost susţinut mai activ de comunitatea europeană în procesul de diversificare a pieţelor de desfacere. Potrivit experţilor, în această realitate dură producătorii vinicoli au două soluţii: fie se învaţă să-şi vândă producţia, ceea ce le-ar solicita ani de zile şi investiţii considerabile, fie încredinţează acest lucru unor companii specializate în exporturi competitive. Totodată, în lipsa unei experienţe de promovare a vinurilor, se impune apariţia unor agenţii specializate (producători virtuali) care ar crea de urgenţă şi ar promova pe pieţele străine brandurile vinurilor din Moldova, acţionând în numele producătorului. Pentru RM ar fi posibile două scenarii, susţin experţii: fie un număr de întreprinderi vinicole creează o astfel de agenţie, pe care o vor finanţa în comun, fie aceasta este recrutată din străinătate. În ambele cazuri, rolul producătorului virtual va consta în crearea brandului, promovarea acestuia şi dezvoltarea canalelor de distribuţie pentru vinurile autohtone.