Vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, îl contrazice pe reprezentantul politic al Tiraspolului în reglementarea transnistreană, Vitali Ignatiev, referitor la faptul că negocierile între părți au ajuns practic în impas. Potrivit lui, nu este vorba despre impas, ci despre o dinamică diferită, și doar din punct de vedere numeric al întrevederilor în diferite formate. Mai mult, vicepremierul neagă că ar fi refuzat întrevederea în formatul 1+1 planificată pe 23 decembrie și menționează că el, de fapt, este cel care a inițiat întâlnirea, la fel ca și pe cea din 16 decembrie.
Alexandru Flenchea a declarat pentru IPN că pe parcursul acestui an au fost mai puține întruniri în diferite formate, cu excepția formatului 5+2, care s-a întrunit o dată, la fel ca și în anii precedenți. Au existat mai puține întrevederi în cadrul grupurilor de lucru, dar și în formatul 1+1. Și acest lucru, în opinia sa, s-a întâmplat din motive evidente. Jumătate de an nu a fost un guvern funcțional, apoi au avut loc încă două schimbări de guvern.
Cât ține de întrunirea în formatul 1+1 inițiată pentru 23 decembrie, Alexandru Flenchea spune că, Vitali Ignatiev, cu două zile înainte, i-a transmis aceeași agendă de discuții care a fost și la întrevederea din 16 decembrie. În aceste condiții, Alexandru Flenchea a propus amânarea întrevederii. Săptămâna trecută i-a propus lui Ignatiev o întrevedere la Tiraspol, după 13 ianuarie, însă deocamdată nu are o confirmare.
Referindu-se la protocolul care așa și nu a fost semnat după runda negocieri în formatul 5+2, din luna octombrie, la Bratislava, vicepremierul pentru reintegrare a menționat că acest subiect a fost epuizat. Potrivit lui, conform documentului din 2012 cu referire la principiile și procedurile procesului de negocieri, dacă runda nu se finalizează cu vreun document semnat, Președinția în exercițiu a OSCE întocmește un sumar și îl distribuie participanților formatului. Așa s-a și întâmplat de această dată, sumarul discuțiilor a fost expediat părților.
Alexandru Flenchea a mai spus că aceasta nu este prima rundă care se încheie fără semnarea unui protocol. După o pauză de aproape șase ani, timp în care nu au avut reuniuni oficiale în formatul 5+2, la sfârșitul anului 2011 acestea au fost reluate. Și deși au avut loc mai multe runde în formatul 5+2, abia în 2016, la Berlin, a fost semnat un protocol. Și în următorii doi ani, în 2017 la Viena și în 2018 la Roma, rundele s-au încheiat cu protocoale. În opinia sa, până la urmă rezultatul care să aibă impact pentru oameni și pentru comunitățile din zona de securitate nu este generat de aceste documente, protocoale. Impactul îl creează deciziile implementate și în acest sens sunt depuse eforturi. Vicepremierul a mai spus că pentru anul viitor pe subiectul reglementării este stabilită o agendă consistentă.
