Nu există oameni, comunități și state care nu s-au îngrozit de cutremurele recente din Turcia și Siria care au luat viața a zeci de mii de oameni, au distrus localități întregi și au condamnat alte milioane de oameni la deranjuri enorme în viața lor ulterioară. Ar fi foarte nefiresc și chiar inuman să se creadă că pot exista așa oameni, comunități și state. Întrebarea este, de ce atunci există o parte dintre oameni, o parte dintre comunități și o parte dintre state care aprobă războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ca modalitate de soluționare a unor probleme, reale sau inventate, politice, geopolitice, economice, istorice și de oricare alt gen, dacă el provoacă exact aceleași efecte distrugătoare asupra oamenilor și asupra așezărilor umane, poate chiar și mai mari? Despre această discordanță enormă, dar și cum influențează acest război nedrept asupra climei, mediului înconjurător, asupra Planetei Pământ în ansamblu – au discutat participanții la dezbaterea publică: „Războiul și Planeta”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) este un program creat în cadrul sistemului ONU care promovează coordonarea conservării naturii la nivel de sistem. Programul a fost stabilit pe baza rezoluției Adunării Generale a ONU din 15 decembrie 1972. Scopul principal al UNEP este de a organiza și implementa măsuri menite să protejeze și să îmbunătățească mediul în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. Sloganul Programului este „Mediu pentru dezvoltare”. „Activitățile UNEP includ diverse proiecte în domeniul atmosferei, ecosistemelor și joacă, de asemenea, un rol semnificativ în dezvoltarea convențiilor internaționale”, a notat expertul.
Potrivit lui, cu ocazia împlinirii unui an de la începutul războiului în Ucraina, UNEP a emis un comunicat în care a menționat că acest război a luat viețile a zeci de mii de oameni. Monitorizarea preliminară de anul trecut a conflictului din Ucraina de către UNEP și parteneri indică faptul că generațiile viitoare vor rămâne cu o moștenire toxică. Din acest motiv vor fi necesare inspecții și evaluări pentru a obține o imagine completă și pentru a asigura gravitatea impactului. În calitate de organism al ONU pentru mediu, UNEP și-a anunțat suportul pentru Ucraina să efectueze monitorizarea de la distanță a impactului ostilităților asupra mediului.
„În ceea ce privește instituțiile internaționale responsabile pentru menținerea păcii și securității, iarăși este vorba despre Organizația Națiunilor Unite, constituită în 1945, după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial și a avut drept scop să prevină astfel de conflicte. De asemenea, să ajute la menținerea păcii, la organizarea a tot felul de misiuni de pacificare, atunci când este cazul. În afara de ONU, avem în spațiul euroatlantic Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) care este o organizație internațională pentru securitate și care a avut de asemenea scopul să prevină și să participe la reconstrucțiile post-conflictuale, acolo unde apar ele. Vedem vă și în cazul OSCE, și î cazul ONU, aceste instituții nu au fost capabile să prevină acest război”, a menționat Igor Boțan.
Președinta Institutului Verde European din Moldova, Mariana Iațco, conferențiară universitară a USM, doctor în științe politice, consideră că astăzi omenirea se află în fața unei provocări iminente. Și acest lucru este provocat, în primul rând, de extensiunea dezvoltării economice accelerate, care și-a pus amprenta asupra mediului. Pe alocuri este vorba și despre acțiunile întârziate la nivelul statelor, dar și la nivel internațional. Acest fapt a dus la schimbările climatice – secete, ploi torențiale, furtuni de nisip, uragane – care de fapt influențează asupra habitatelor umane, ecosistemelor.
„Aceste schimbări climatice continuă cu un trend negativ la nivel mondial. Nici Republica Moldova nu este exclusă din aceste schimbări. Suntem martorii și simțim aceste patru anotimpuri care deja se reduc la două. Vedem acele călduri, lipsă de precipitații. Activitatea economică la fel influențează asupra solului, a apei, a aerului”, explică Mariana Iațco.
„Trebuie să spunem că ceea ce se întâmplă în regiune, inclusiv războiul, are un efect foarte grav. Este foarte dificil să măsurăm efectele acestui război asupra climei, asupra sănătății umane. Probabil că va fi o sarcină importantă pentru viitoarele guvernări”, a mai spus președinta Institutului Verde European din Moldova.
Președintele Partidului Verde Ecologist, Anatolie Prohnițchi, colonel în rezervă, a declarat că Rusia practic poate folosi armele nucleare de diferite tipuri, tactice și strategice. „Putin, în calitate de comandant suprem al forțelor armate ale Federației Ruse și președinte, are mari frustrări în legătură cu rezultatul agresiunii contra Ucrainei. Cunoaște toată lumea că s-a gândit că vor fi trei zile, o săptămână și totul va fi soluționat. Dar realitatea a dovedit că nu este așa. Și desigur va căuta tot felul de modalități”, susține Anatolie Prohnițchi.
Potrivit lui, nu trebuie excluse și pericolele generate de obiectele cu încărcătură nucleară, cum ar fi stațiile atomice, care nu sunt puține în Ucraina. În opinia sa, Rusia ar putea folosi diferite metode, nu doar vădite, ci și ascunse, cu implicarea diferitor grupuri diversioniste. „Pericolul este foarte mare. Mulți nu și-l doresc. Și conducătorii statelor care reprezintă puterile principale în lume din punct de vedere economic, militar, ei discută cu Putin. Îl informează. Se adresează acum și China și alte țări care se gândesc că ar fi mediatori la subiectul respectiv. Dar probabilitatea încă există și impactul ar putea fi devastator. A arătat-o și consecințele exploziei de la Centrala atomică de la Cernobîl”, a menționat președintele Partidului Verde Ecologist.
„Și în Federația Rusă s-a activat deja sistemul de apărare, de pregătire a subsolurilor speciale pentru populație. Informația este deschisă. Conducerea Republicii Moldova tot acordă atenție la aceste subsoluri specializate pentru a proteja populația de consecințele armei atomice. Pericolul încă mai plutește în aer. Trebuie să fim realiști. Va fi, nu va fi? Sperăm și ne dorim toți să nu fie folosită această armă, pentru că în consecință ea nu va aduce rezultatul scontat chiar și de Putin. Pentru că s-au făcut calcule de către multe subdiviziuni ale Federației Ruse, fie militare, fie civile, că vântul va bate și în direcția ceea. Dar nimeni nu poate prognoza. Natura este schimbătoare”, a precizat Anatolie Prohnițchi.
Dezbaterea publică la tema „Războiul și Planeta”, este a 275-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.