Râul Bâc are un mare deficit de apă în amonte de municipiul Chişinău, 45% din izvoarele râului din raioanele Călăraşi şi Străşeni fiind captate în diferite scopuri de către populaţie, iar cantitatea de apă rămasă este poluată. Şi temperaturile caniculare din ultima vreme au determinat scăderea nivelului apei în râul Bâc, pe unele porţiuni apa a dispărut. Furnizorul de apă din capitală consideră că o soluţie reală ar fi reabilitarea Staţiei de epurare pe etape, conform prevederilor Proiectului de fezabilitate elaborat de către compania franceză Seureca din sursele financiare alocate de UE, transmite IPN.
SA ,,Apă-Canal Chişinău” anunţă, într-un comunicat de presă, că nu poate influenţa debitul râului Bâc, care, conform certificatului Serviciului Hidrometeorologic de Stat, până la Staţia de epurare (SE) este de 200 – 250 l/s, pe când volumul apei deversate de la SE este de zece ori mai mare şi constituie 2500 – 2700 l/s, or, altfel spus, apele deversate de la Staţia de epurare din municipiul Chişinău, de fapt, şi formează debitul râului în aval de acest obiectiv.
Apa din râu este poluată cu deşeuri şi cu ape uzate deversate din cauza nefuncţionării sau din cauza lipsei sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare locale. Apa este poluată cu ioni de amoniu, nitriţi, detergenţi anioni-activi, fier total, compuşii cuprului, fenoli, produse petroliere din cauza deşeurilor menajere, apelor poluate provenite de la spălarea neautorizată a transportului, apelor meteorice poluate etc. Pentru a schimba situaţia sunt necesare investiţii importante, de sute de milioane de euro, cât şi tarife noi de operare, care, pot fi deosebit de împovărătoare pentru consumatori. Astfel, potrivit furnizorului, o soluţie reală ar fi reabilitarea Staţiei de epurare pe etape.
Prima etapă ar cuprinde reabilitarea decantoarelor primare, rezervoarelor biologice şi decantoarelor secundare, precum şi construcţia instalaţiilor noi de pre-tratare, îngroşarea excesului de nămol biologic, fermentarea anaerobă în metantancuri a nămolurilor, cu producerea energiei electrice şi termice, deshidratarea mecanică a nămolului, cu depozitarea acestuia şi utilizarea ulterioară pe câmpurile agricole în calitate de îngrăşăminte organice.
Etapa a doua, pe termen lung, prevede modernizarea totală a staţiei, cu construcţia instalaţiilor treptei pentru eliminarea azotului şi fosforului din apa uzată epurată, inclusiv treapta de epurare fizico-chimică de înlăturare a fosforului, dotarea cu instalaţii de preparare a reagenţilor, instalaţii de dozare, amestecare şi decantare a elementelor chimice formate cu filtrarea concomitentă a apelor uzate epurate, înainte de deversare în râu, prin strat de nisip şi cărbune activ.
