În ultimii doi ani, cel puțin cinci minore, care sunt părți vătămate în cauze penale de trafic de copii, au fost recunoscute în calitate de bănuite, pe motiv că ar fi recrutat și exploatat sexual alte minore. Sistemului național anti-trafic trezește motive de îngrijorare, menționează experții Centrului internațional „La Strada”. Or, tocmai pentru că au fost și ele traficate o perioadă îndelungată, minorele au ajuns să normalizeze prestarea serviciilor sexuale, implicând și alți copii în lanțul exploatării sau făcând-o la solicitarea traficantului lor, precizează un comunicat de presă al organizației, emis în contextul Zilei Europene pentru combaterea traficului de ființe umane, marcată pe 18 octombrie, transmite IPN.
Eradicarea fenomenului traficului de ființe umane este menționată ca unul dintre obiectivele Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 proclamate de ONU și ca o prioritate absolută a politicii Uniunii Europene. Comisia Europeană și-a anunțat intenția de a lansa o nouă strategie a UE, care urmează să fie adoptată în primul trimestru al anului 2021.
De-a lungul anilor, cu sprijinul comunității internaționale, Moldova a întreprins acțiuni pentru a depăși problemele legate de contracararea traficului. Сu toate acestea, politicile naționale anti-trafic au încă multe lacune. Printre acestea se numără capacitatea de funcționare redusă a Direcției Secretariate Permanente a Cancelariei de Stat – organul principal de coordonare a politicilor naționale anti-trafic. De asemenea, este vorba despre diminuarea capacităților organelor de drept specializate în domeniul anti-trafic, constată „La Strada”.
O problemă menționată de experții centrului este și scăderea nivelului de profesionalism al specialiștilor organelor de drept și încălcarea drepturilor victimelor traficului. Potrivit lor, fluctuația permanentă a cadrelor, mai ales a angajaților cu experiență de muncă, sunt specifice pentru comunitatea anti-trafic din Republica Moldova, în special pentru organele de drept specializate. Memoria instituțională și expertiza specială din teren se pierd, în timp ce tinerii angajați nu dețin competențe necesare pentru gestionarea infracțiunilor sensibile și complexe din domeniul anti-trafic. Aceste fapte afectează direct drepturile persoanelor traficate.
Practica defectuoasă de pedepsire a victimelor traficului de ființe umane, în special a minorilor, pentru infracțiuni săvârșite în legătură cu situația lor de exploatare este o încălcare gravă a dreptului lor legal garantat de standardele internaționale (principiul nepedepsirii) și de legislația națională. Experții „La Strada” consideră că, la această etapă, sistemul național anti-trafic nu poate fi reabilitat decât printr-o abordare complexă, care ar presupune acțiuni simultane de consolidare a Direcției Secretariate Permanente a Cancelariei de Stat și capacităților organelor de urmărire penală, în sensul respectării drepturilor victimelor traficului de ființe umane, precum și instituirea, de facto, a Biroului Anti-trafic din cadrul PCCOCS.
