Principalele deficiențe constatate de Curtea de Conturi ca urmare a misiunilor de audit realizate în perioada octombrie 2017 – septembrie 2018 țin de dublarea veniturilor și cheltuielilor în cadrul decontărilor reciproce, necontabilizarea bunurilor imobile și a terenurilor. De asemenea, s-a constatat contabilizarea neadecvată a cotei statului în capitalul entităților fondate, nerecunoașterea și contabilizarea necorespunzătoare a creanțelor și datoriilor. Informațiile au fost prezentate de către Veaceslav Untila, președintele Curții, la ședința Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, care a audiat Raportul anual al Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și patrimoniului public, transmite IPN.
„Punctul de plecare pentru activitatea noastră în perioada octombrie 2017 - septembrie 2018 l-a constituit, cu precădere, auditul financiar, scopul căruia a constat în sporirea gradului de încredere al utilizatorilor în situațiile financiare raportate de entitățile publice. Totodată, din aria de audit nu au lipsit nici resursele publice alocate în domeniile social-economice cu impact direct asupra cetățeanului”, a menționat președintele CCRM.
Veaceslav Untila a declarat că portofoliul de audit al Curții de Conturi a cuprins 53 de misiuni, dintre care 38 de misiuni de audit al situațiilor financiare, 11 misiuni de audit al performanței și patru misiuni de audit al conformității. În temeiul constatărilor și probelor de audit, Curtea a exprimat 38 de opinii asupra rapoartelor financiare și a formulat 16 concluzii aferente conformității și performanței gestionării fondurilor publice. Din totalul opiniilor exprimate, șase opinii sunt favorabile, 22 de opinii cu rezerve, opt opinii contrare și două cazuri de imposibilitate de exprimare a opiniei de audit.
„În aspectul entităților auditate, reieșind din prioritățile stabilite, ne-am concentrat, în special, pe auditarea autorităților publice centrale și a instituțiilor din subordinea acestora (226). Autoritățile publice locale de nivelul I și nivelul II au constituit un număr de 168, întreprinderile de stat și municipale, instituțiile publice, autoritățile publice autonome și alți beneficiari de fonduri publice – 72 de entități”, a notat președintele Curții.
Redimensionarea ariei de cuprindere a activității de audit, cu accentul pe auditurile financiare obligatorii, a scos în evidență erori semnificative aferente executării bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul bugetar încheiat 2017, fiind expuse opinii cu rezerve asupra acestora. La fel de importante și deloc neglijabile rămân carențele aferente gestionării asistenței externe și subvențiilor alocate, dar și imperfecțiunile cadrului de evidență și raportare în sistemul bugetar.
În scopul îmbunătățirii managementului instituțional și diminuării eventualelor riscuri de utilizare neconformă a banilor publici, Curtea a analizat erorile constatate în perioada de raportare și a înaintat 1 211 recomandări, toate fiind discutate și acceptate de entitățile auditate. Cu toate acestea, în perioada de raportare, CCRM a remis organelor de drept materialele privind 13 misiuni de audit cu suspiciuni de fraudă. Urmare a examinării materialelor remise organelor abilitate, au fost pornite două cauze penale, emise trei refuzuri în pornirea urmăririi penale, iar opt materiale se află în curs de examinare.
