Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, este de părere că raportul Comisiei Europene, care apreciază că Moldova a progresat, dar are încă multe restanţe, este unul realist. Declaraţia a fost făcută de oficial după şedinţa de joi, 21 martie, aParlamentului transmite IPN.
„Eu cred că poate fi o surpriză un asemenea raport pentru cei care vedeau ca nişte idealişti procesul de integrare europeană şi evoluţia situaţiei interne, pentru cei care s-au deprins să vorbească doar în culori roz şi să nu vadă problemele care sunt. Dacă e să privim realist situaţia, acest raport are caracter pozitiv, dar indică şi un şir de domenii şi probleme la care trebuie să muncim”, a subliniat preşedintele legislativului. Întrebat în ce măsură crede că prezenta criză politică a influenţat datele din raport, Marian Lupu a spus că nu crede că raportul ar fi arătat altfel dacă nu ar fi existat neînţelegeri la nivelul coaliţiei de guvernare.
Marian Lupu a mai spus că, din informaţia de care dispune, către luna mai sau iunie se va decide dacă la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius se semnează Acordul de Asociere dintre UE şi Ucraina. „Trebuie să ţinem cont de realitatea că Ucraina câţiva ani în urmă a negociat şi a parafat acordul, trebuie să-l semneze acum. Nu trebuie să mergem pe valori false. Moldova a intrat în procesul de negocieri, finalizează procesul anul acesta, parafăm acordul şi-l semnăm anul viitor. Negocierea şi semnarea acordului nu este materie de competiţie, cine semnează primul, cine al doilea este o abordare copilărească”, a conchis preşedintele Parlamentului.
Anterior oficialii moldoveni declarau că Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE în toamna acestui an, la Vilnius. Mai apoi termenul a fost transferat pentru începutul anului viitor.
Potrivit raportului Comisiei Europene, Moldova a făcut progrese bune în aproape toate secţiunile Planului de Acţiuni UE-Republica Moldova. Cu toate acestea, la începutul lui 2013 reînvierea tensiunilor în cadrul coaliţiei de guvernare, care au dus la căderea Guvernului, a pus stabilitatea politică sub semnul întrebării. Printre restanţe sunt specificate implementarea reformelor în justiţie, privatizările, reforme în învăţământ, protecţie socială, sănătate etc.
