La sfârşit de mandat guvernamental, nu toţi miniştrii au prezentat un raport de activitate. Agenţia de Presă IPN le-a propus să relateze care au fost succesele, dar şi insuccesele în perioada cât au condus ministerele.
---
Oleg Efrim în 2009 a venit la Ministerul Justiţiei în calitate de viceministru, iar după un an şi jumătate a fost numit ministru. Oficialul spune că a avut în echipa ministerului persoane profesioniste, jurişti de înaltă calificare care au mişcat lucrurile înainte, o echipă foarte dinamică şi tânără, care a făcut faţă cu brio termenelor-limită, deşi uneori părea imposibil, o echipă care a atins obiective dificile şi a înregistrat rezultate remarcabile.
„Ministerul Justiţiei este instituţia care scrie şi promovează politici în domeniul justiţiei, chiar aş vrea ca toată lumea să înţeleagă acest lucru. În timpul mandatului pe care l-am avut, ne-am orientat eforturile asupra implementării celei mai complexe reforme în justiţie din istoria Republicii Moldova, după anii '90. Sunt foarte mândru că am reuşit să mobilizăm cei mai buni experţi din instituţiile publice, societatea civilă, experţi internaţionali, instituţii de expertiză naţională şi internaţională, care ne-au impulsionat să mergem înainte, în pofida tuturor provocărilor”, a remarcat ministrul.
Strategia de reformă a sectorului justiţiei
În 2011, Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 a fost votată unanim de Parlament, inclusiv de opoziţie. Lucru care, spune oficialul, a fost o mare realizare pentru clasa politică din Republica Moldova şi apreciat de toţi partenerii internaţionali. Echipa de la Ministerul Justiţiei a reuşit să atragă peste 18 parteneri internaţionali, să-i implice activ în realizarea obiectivelor reformei justiţiei şi să obţină un sprijin fără precedent din partea UE – 60 de milioane de euro.
Oleg Efrim spune că, în pofida scepticismului şi criticilor formulate de mulţi, această reformă se implementează. În fiecare an au fost înregistrate progrese, reuşind să se implementeze peste 60% din obiectivele anuale propuse. „Continui să cred că această strategie deja produce efecte şi va avea un impact semnificativ în scurt timp, trebuie doar să avem puţină răbdare şi perseverenţă în ceea ce facem. Strategia de reformă a sectorului justiţiei nu este o simplă hârtie, după cum le place unora să zică. Este o adevărată foaie de parcurs pentru Republica Moldova ca stat care îşi doreşte integrarea europeană. Nu este un document doar al Ministerului Justiţiei. Toate instituţiile din sectorul justiţiei sunt responsabile pentru realizările şi restanţele reformei. Mai mult, şi Guvernul, şi Parlamentul, şi puterea judecătorească sunt responsabile pentru buna realizare a reformei. Am demonstrat că reforma justiţiei nu se întâmplă sporadic. Nu se întâmplă pentru că aşa vor europenii sau pentru că aşa vrea ministrul justiţiei. Reforma este necesară pentru ca cetăţeanul să se simtă în siguranţă la el acasă. şi asta a fost premisa de la care am pornit”, a precizat ministrul.
În perioada mandatului au fost lansate schimbări de amploare, începând cu învăţământul juridic şi terminând cu reforma Curţii Constituţionale. „Da, această reformă este costisitoare, valorează peste 126 de milioane de euro. Este o reformă care necesită timp. Asupra implementării reformei justiţiei lucrează mai mult de 50 de instituţii şi sute de oameni din sectoare foarte rigide şi tradiţionaliste: corpul judecătoresc, procuratură, poliţie, avocatură, instituţiile responsabile de combată corupţia etc. Am mers pe direcţii complexe : modificarea legislaţiei, schimbări instituţionale, foarte multă atenţie asupra calificării specialiştilor din sector, schimbarea modului de lucru a oamenilor care muncesc de cele mai multe ori în „tradiţii” greşite”, a menţionat Oleg Efrim.
Schimbările nu intervin peste noapte
Efectele tuturor intervenţiilor promovate de Ministerul Justiţiei vor fi resimţite de oameni când toate aceste instituţii îşi vor face treaba conform noilor legi, conform noilor standarde şi nu vor mai găsi scuze nefăcând nimic. Schimbările în justiţie vor fi atunci când fiecare dintre noi va înceta să dea mită, să facă trafic de influenţă sau să încerce să influenţeze justiţia. Atunci când procuratura va funcţiona după standarde de independenţă, iar judecătorii vor înceta să ia mită pentru a-şi construi palate – dar se vor ghida în munca lor doar de lege.
„Deşi încă avem o încredere scăzută în justiţie – lucrurile s-au mişcat din loc. Schimbările în justiţiei nu se vor întâmpla peste noapte. Chiar dacă, recunosc, acest lucru este frustrant. Şi eu, ca cetăţean, aş vrea să mă trezesc mâine într-o ţară în care niciun judecător să nu ia mită, miniştrii, politicienii, judecătorii corupţi să stea după gratii, niciun procuror să nu îşi depăşească atribuţiile şi să muncească numai în favoarea cetăţeanului, unde investitorii ar avea un „teren fertil” pentru investiţii având încredere că justiţia din Republica Moldova este corectă, unde fiecare poliţist sau funcţionar să fie onest”, a remarcat oficialul.
„Când am început reforma justiţiei, am pornit de la nişte premise foarte grave: sistemul justiţiei sub-finanţat – aceasta a şi dus la distrugerea justiţiei. O justiţie fără resurse este o justiţie şantajabilă şi necalitativă. Am pornit de la neprofesionalism în toate domeniile justiţiei, lipsa de cadre bine instruite, lipsa unor mecanisme eficiente de răspundere disciplinară a judecătorilor, procurorilor, atitudine tolerantă faţă de actele de corupţie etc”, a menţionat Oleg Efrim, care apreciază că ceea ce a reuşit să facă din 2011 este un început foarte ambiţios.
Ambiţie şi menţinerea ritmului reformei
Ministrul spune că, dacă vom fi la fel de ambiţioşi şi vom menţine acelaşi ritm, va avea de câştigat nu doar cetăţeanul, dar şi întreaga societate. „Am reuşit să asigurăm o finanţare suficientă a sectorului judiciar, condiţii decente în instanţe – nu ca să mulţumim judecătorii, dar să oferim servicii de calitate pentru cetăţean. Am modificat componenţa şi competenţele Consiliului Superior al Magistraturii, aşa încât acest organ să fie un garant al profesionalismului judecătorilor, un gardian al respectării legii de către aceştia. Am instituit obligaţia de înregistrare audio a şedinţelor de judecată, astfel făcându-le mult mai transparente. Am obligat instanţele de judecată să utilizeze programul integrat de gestionare a dosarelor ca acestea să nu mai poată fi împărţite pe sub masă între magistraţi după interese”, a relatat ministrul.
Acum există un portal unic al instanţelor de judecată. Cetăţenii pot să găsească publicate online agendele instanţelor de judecată, deciziile, dar şi alte materiale relevante. „Am introdus condiţii dure de angajare, promovare şi evaluare a judecătorilor. Am limitat imunitatea judecătorilor. Astăzi, aceştia riscă dosare penale şi confiscarea averii pentru comiterea actelor de corupţie. Cunoaşteţi deja cazul celor 2 judecători care au fost condamnaţi la închisoare, pentru 7 şi respectiv 8 ani privaţiune de libertate”, a precizat Oleg Efrim.
Ca urmare a modificărilor promovate de Ministerul Justiţiei, un demnitar public riscă amendă de până la 200 de mii de lei şi până la 15 ani de închisoare pentru luare de mită. În acelaşi timp, cei care oferă mită unui demnitar riscă 12 ani de închisoare şi amendă de până la 160 de mii de lei. „Am creat Comisia Naţională de Integritate şi din această toamnă promovăm conceptul de confiscare civilă pentru a ne asigura că tuturor funcţionarilor publici, care au averi nedeclarate, să le fie confiscată această avere şi să fie pedepsiţi conform legii”, a mai spus oficialul.
Infrastructură îmbunătăţită
Oleg Efrim a relatat că a fost lansat proiectul de construcţie a unui nou penitenciar, cu capacitatea de 1600 de locuri, pentru a închide Penitenciarul nr. 13 din centrul capitalei şi a asigura deţinuţilor condiţii adecvate, conform standardelor europene. A fost instituit penitenciarul model pentru minori, după standarde norvegiene - Penitenciarul de la Goian. În peste 40 de judecătorii, procuraturi, comisariate de poliţie au fost deschise camera de audiere a minorilor victime sau martori ai infracţiunilor. Aceştia sunt asistaţi de specialişti când participă la o cauză penală.
În toate comisariatele de poliţie, izolatoarele de detenţie şi penitenciare s-au instalat camere video pentru a se asigura că actele de tortură nu sunt aplicate asupra cetăţenilor. A fost introdusă monitorizarea electronică a deţinuţilor – persoanele aflate în probaţiune vor purta brăţări electronice la picior, fără a fi nevoite să se prezinte personal pentru confirmare la ofiţerul de probaţiune. A fost creat Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, care se ocupă de prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare. A fost dezvoltat sistemul de asistenţă juridică garantată de stat – astăzi peste 40 de mii de persoane beneficiază de serviciile gratuite ale avocaţilor, care oferă servicii juridice de calitate.
„Sunt mândru că Ministerul Justiţiei a muncit pentru ca, în anul 2013, Moldova să devină al 5-lea stat din lume şi al 2-lea din Europa care să utilizeze serviciul electronic e-apostila. Alături de colegii de la Serviciul Stării Civile am introdus peste 10 servicii electronice, aşa încât cetăţenii să nu mai stea în rând după certificate, dar şi să achite costuri mai mici pentru acestea”, a menţionat ministrul.
Ar fi de menţionat încă cel puţin 70 de realizări semnificative, mai spune oficialul, care este mândru că a reuşit atât de multe lucruri într-un timp relativ scurt. În ultimii ani, Ministerul Justiţiei şi-a făcut tema de acasă conştiincios pentru a oferi un act al justiţiei calitativ profesionist şi transparent, pentru ca schimbările din justiţie să fie simţite de către cetăţeni. Este timpul organelor de forţă din sectorul justiţiei să demonstreze bunele intenţii de reformare.
Lucruri de făcut
Ministrul recunoaşte că sunt şi acţiuni pe care nu a reuşit să le realizeze cu echipa până la urmă. Cea mai esenţială reformă, care încă nu a început cu adevărat este reforma procuraturii. „Mă bucur că Parlamentul a reuşit să voteze Concepţia de Reformă a Organelor Procuraturii – dar sunt dezamăgit că acelaşi Parlament nu a examinat proiectul de modificare a legii cu privire la procuratură – proiect care a fost gata încă vara trecută. Din cauza acestor tărăgănări, am pierdut 1,8 milioane de euro din suportul bugetar din partea UE – şi aceasta este o pierdere considerabilă pentru sectorul justiţiei”, a subliniat Oleg Efrim.
Nu a reuşit să fie lansată reforma Curţii Constituţionale. Dar ministrul speră că, imediat după învestirea Guvernului, noua echipă de la Ministerul Justiţiei va da startul acestor reforme pentru că ele chiar sunt necesare. De multe ori a fost întrebat de partenerii de dezvoltare despre reforma acestei instituţii şi este sigur că în 2015 va fi momentul oportun să fie lansate schimbări şi în acest domeniu.
„Legislaţia din Republica Moldova este una de calitate. Avem de cele mai multe ori expertiza Consiliului Europei, Comisiei de la Veneţia, Băncii Mondiale, altor structuri internaţionale, care ne dau avize când elaborăm cadrul normativ. Aşa s-a întâmplat cu majoritatea actelor normative promovate de Ministerul Justiţiei şi în această perioadă de timp. Problema cea mare este neaplicarea ei de către organele abilitate să o facă. Cauze pot fi multe. În continuare trebuie să lucrăm mult pentru ca toate instituţiile, începând cu Procuratura, instanţele de judecată, CNI, CNA să aplice legea. Să o aplice corect şi echitabil şi să nu găsească scuze pentru a nu îşi face datoria”, a adăugat oficialul.
Oleg Efrim vrea să creadă că viitorul ministru al justiţiei va lua în calcul aceste observaţii şi speră că Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 va fi implementată cu mult entuziasm şi profesionalism. „Aşteptăm cu toţii rezultate vizibile în justiţie şi oameni integri în sector pentru ca cetăţeanul să se simtă bine şi confortabil în Republica Moldova”, a conchis oficialul.
---
Notă: IPN le-a propus tuturor miniştrilor să vorbească despre realizările atinse pe durata mandatului, excepţie fiind doar ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, care îşi prezentase raportul înainte de lansarea ciclului de materiale. Au răspuns solicitării miniştrii Vasile Botnari, Andrian Candu, Valeriu Troenco şi Marcel Răducan.
Mariana Galben, IPN
