Accesul la informaţii rămâne o problemă. Taxele pentru acordarea unor informaţii de către instituţiile de stat lovesc în bugetele redacţiilor, iar termenele pentru oferirea acestor informaţii sunt mult prea mari. Astfel de constatări se regăsesc în rapoartele pregătite de Civil Rights Defenders şi 11 organizaţii neguvernamentale membre ale Coaliţiei pentru Evaluarea Periodică Universală, care au monitorizat respectarea şi promovarea drepturilor politice şi civile în Moldova. Reprezentanţii mai multor ONG-uri au prezentat luni, 16 mai, într-o conferinţă de presă la IPN, concluziile din raportul realizat şi care urmează a fi analizat la sesiunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în noiembrie.
Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, a spus că autorităţile trebuie să asigure implementarea Legii privind accesul la informaţii. „Vrem anularea taxelor pe care jurnaliştii trebuie să le achite instituţiilor de stat pentru anumite informaţii”, a spus experta. Totodată, Nadine Gogu mai spune că este necesar ca funcţionarii publici să fie instruiţi în comunicarea cu presa. La fel, e nevoie de redus termenul de oferire a informaţiilor, deoarece dacă un jurnalist primeşte o informaţie peste o lună de când a solicitat-o, aceasta nu mai este actuală.
Directoarea CJI mai afirmă că autorităţile trebuie să promoveze un program de susţinere a presei şi să depună eforturi pentru a deconcentra mass-media. „Credem necesară şi adoptarea unei legi pentru protejarea spaţiului mediatic autohton. De asemenea vom insista pe adoptarea Codului audiovizualului”, a comunicat Nadine Gogu.
În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Nicoleta Hriplivii de la Promo-LEX, a comunicat că în 2012, când ţara a prezentat primul său raport, autorităţile s-au angajat să implementeze 122 de recomandări printre care şi unele referitoare la respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.
Potrivit societăţii civile, în stânga Nistrului, activiştii pentru drepturile omului şi jurnaliştii independenţi sunt supuşi presiunilor. „Cu regret constatăm că nici astăzi nu există un sistem de protecţie a drepturilor omului în regiunea transnistreană. Sperăm că Republica Moldova îşi va reafirma angajamentele pentru a îndeplini recomandările ţărilor ONU”, a spus Nicoleta Hriplivii.
Rapoartele elaborate de societatea civilă au fost transmise la ONU şi urmează a fi analizate pentru a crea o imagine clară privind situaţia drepturilor omului în ţară. În noiembrie ONU va audia raportul autorităţilor care urmează a fi elaborat până în iulie.
