Radu Gorincioi: „Soluţionarea viabilă a diferendului transnistrean nu poate avea loc fără democratizarea şi europenizarea Republicii Moldova”. Sondaj Info-Prim Neo

Agenţia de ştiri Info-Prim Neo desfăşoară un sondaj de opinie printre lideri ai formaţiunilor politice, exponenţi ai societăţii civile, formatori de opinie de pe ambele maluri ale Nistrului cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean. Sondajul are drept scop acumularea a cât mai multor puncte de vedere care ar putea contribui la ameliorarea situaţiei existente. Tuturor participanţilor le-au fost adresate aceleaşi două întrebări. De data aceasta răspunde la ele Radu Gorincioi, dr. în ştiinţe politice, comentator pe probleme de securitate. [ - Cum vedeţi soluţionarea diferendului transnistrean? În ce formă, prin ce mecanisme şi în ce termeni este aceasta posibilă?] - Din punct de vedere juridic, soluţionarea diferendului transnistrean trebuie să aibă loc cu respectarea Constituţiei Republicii Moldova şi a Legii cu privire la prevederile de bază ale statului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului, adoptată în unanimitate de către Parlamentul de la Chişinău, la 22 iulie 2005. Din punct de vedere politic şi instituţional, iniţiativa Rusiei de reintegrare a Transnistriei va conduce la o scădere şi mai puternică a standardelor democratice, a nivelului de trai, la instabilitate politică şi socială în întreaga ţară, îndepărtînd Moldova de UE. Cât timp instituţiile democratice în Republica Moldova nu sunt suficient de bine dezvoltate, reintegrarea raioanelor de est, pe termen scurt, ar putea provoca un adevărat recul antidemocratic al regimului politic. Iată de ce consider că apropierea dintre cele două maluri ale Nistrului în forma actuală, poate duce la transnistrizarea Republicii Moldova. Prin aceasta am în vedere: creşterea rolului elitei de la Tiraspol în determinarea politicii externe şi interne, revenirea Republicii Moldova în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse, oficializarea limbii ruse, creşterea nivelului criminalităţii, erodarea instituţiilor democratice şi îndepărtarea de standardele europene. Pentru a evita acest scenariu, o soluţie viabilă a diferendului transnistrean ar trebui căutată doar în contextul democratizării şi europenizării în întregime a Republicii Moldova. Aceasta înseamnă că Chişinăul trebuie să meargă pe ideea respectării standardelor democratice şi a aprofundării relaţiilor cu UE ca o premisă a soluţionării problemei transnistrene. O soluţie rapidă impusă de peste hotare, fără a ţine cont de problemele reale ale regiunii transnistrene nu poate fi una viabilă. Drept prim paşi în direcţia întăririi credibilităţii între părţi este necesară reluarea negocierilor în formatul 5+2, scoaterea posturilor de forţă din Zona de Securitate, reducerea treptată a muniţiilor şi a formaţiunilor paramilitare locale şi forţelor militare ruseşti din regiune, acceptarea pluralismului politic, mass media şi ONG-urilor independente. Acest lucru a fost solicitat deja de organizaţiile internaţionale şi de societatea civilă din Moldova. Prin urmare, reintegrarea regiunii separatiste poate să se producă în mod treptat, odată cu implicarea UE în procesul de reglementare post-conflict, democratizare şi dezvoltare a instituţiilor statului de drept. [ - În opinia dvs., pe cât de eficiente şi de adecvate situaţiei create sunt acţiunile pe care le întreprinde actualmente conducerea statului R. Moldova? Când credeţi că pot da rezultate eforturile depuse de autorităţi şi la ce rezultate ne putem aştepta?] - Sunt salutabile eforturile depuse de autorităţile moldovene în vederea reglementării statutului juridic al raioanelor de est. Însă atâta timp cât Guvernul nu reuşeşte să asigure respectarea standardelor democratice, europene, nici în dreapta Nistrului, nu înţeleg cum ar putea fi promovate valorile democratice, independenţa mass media şi supremaţia legii în raionale de est ale Republicii Moldova? În această situaţie, există riscul ca reintegrarea raioanelor de est să provoace o şi mai mare instabilitate şi derapaj democratic în contextul apropierii alegerilor parlamentare. Acest lucru nu este nici în interesul partidelor politice şi nici a cetăţenilor moldoveni. Având în vedere că în Moldova există un consens naţional privind necesitatea integrării europene, autorităţile de la Chişinău ar trebui pe parcursul acestui an să-şi concentreze eforturile pe realizarea reformelor restante în domeniile concrete, semnalate de oficialităţile europene la Consiliul de cooperare UE-RM. În acest caz, există şanse ca Chişinăul să primească, odată cu Kievul, undă verde în vederea demarării negocierilor pentru un acord de asociere. Răgazul oferit de CE la întîlnirea cu preşedintele Voronin ar trebui interpretat în acest sens. În alt caz, mi-e teamă că Moldova nu va putea primi nici Acordul de asociere şi nici nu va reuşi vreodată să aducă regiunea transnistreană în cadrul UE.