R. Moldova se confruntă cu agravarea tot mai rapidă a deficitului comercial, afirmă Expert-Grup

Informaţia Operativă a Biroului Naţional de Statistică privind evoluţia comerţului exterior în 11 luni ale anului 2007 oferă puţine motive de optimism, dar multe ocazii de meditat, susţin experţii. Potrivit analistului Alex Oprunenco de la Expert-Grup, în comerţul extern se evidenţiază două tendinţe importante: agravarea tot mai rapidă a deficitului comercial şi reorientarea geografică a exporturilor moldoveneşti. Pentru ianuarie-noiembrie 2007 deficitul comercial a depăşit noul „nivel psihologic” de 2 mlrd USD. Expertul susţine că acest indicator a stabilit noi ţinte-record de atins în viitorul apropiat. Aprofundarea deficitului comercial demonstrează o simplă realitate: importurile în Moldova cresc mai rapid (+38,5%, în perioada de referinţă) decât exporturile (+30,5%). Importurile cresc atât de robust graţie factorilor fundamentali şi de conjunctură: cererea internă pentru investiţii şi consum este foarte înaltă şi companiile moldoveneşti nu sunt în stare să facă faţă acesteia. Aceasta cerere este în mare parte susţinută de veniturile remise de emigranţii moldoveni care muncesc peste hotare, influxul de investiţii străine directe, ajutorul bilateral şi multilateral. Faptul că toate aceste trei surse sunt în creştere în ultimii ani implică şi menţinerea cererii interne înalte pentru consum şi investiţii. Totodată, Oprunenco menţionează faptul că o parte din importuri acoperă necesităţile companiilor în expansiunea afacerilor lor şi în perspectiva medie şi lungă de timp vor susţine exporturile şi/sau vor substitui unele importuri. Factorul de conjunctura reprezintă creşterea puternică a preţurilor pentru energie, nemaivorbind de rate înalte de inflaţie în UE şi în ţările vecine. R. Moldova acoperă partea copleşitoare din necesităţile sale de energie din exterior. Respectiv, scumpirea energiei a adus la creşterea importurilor în expresia bănească. Ţinând cont de faptul că majoritatea experţilor în domeniu consideră ca economia globală trebuie să se obişnuiască cu energia scumpă, este rezonabil, spune expertul, să presupunem ca acest factor de creştere a importurilor va persista şi în viitorul apropiat. O singură abordare realistă de minimizare a impactului energiei scumpe este implementarea tehnologiilor care asigură un consum redus de energie şi sporirea gradului de utilizare a resurselor locale şi celor regenerabile. [ - Substituirea sau protejarea pieţei împotriva importurilor nu este soluţia rezonabilă] Alex Oprunenco mai spune că, ţinând cont de caracteristicile geoeconomice ale R. Moldova şi gradul tot mai înalt de integrare în procesele economice globale şi regionale, substituirea sau protejarea pieţei împotriva importurilor nu este soluţia tocmai fezabilă şi rezonabilă. Astfel, politicile Guvernului trebuie să se concentreze mai mult pe sporirea exporturilor moldoveneşti, nu şi pe limitarea importurilor. Politicile ar trebui să prevadă diversificarea economiei moldoveneşti, care ar trebui să avanseze pe scara valorică pentru că doar promovarea exporturilor tradiţionale nu reprezintă o soluţie durabilă în acest sens. În acelaşi timp, toate aceste măsuri necesită diminuarea poverii administrative şi fiscale, combaterea corupţiei, protecţia autentică a concurenţei etc, măsuri pe care autorităţile declarativ le „îmbrăţişează”, dar nu şi le implementează cu perseverenţa necesară. O altă tendinţă importantă care este observată de expert în comerţul exterior este evoluţia exporturilor, care în principiu demonstrează ritmuri de creştere sănătoase. Însă această creştere nu trebuie să servească, spune el, drept cauză pentru supraaprecieri din partea observatorilor economici sau factorilor de decizie. [ - Exportul produselor moldoveneşti în UE este supraapreciat] Faptul că Uniunea Europeană a devenit principala destinaţie a exporturilor moldoveneşti în detrimentul pieţei CSI – o dovadă în plus a succeselor R. Moldova pe calea integrării europene, este un semi-adevăr spune Oprunenco. Pe de o parte, exporturile moldoveneşti destinate pieţei comunitare au crescut atât ca volum, cât şi ca valoare. Pe de altă parte, sunt încă doi factori importanţi care au favorizat avansarea exporturilor pe piaţa comunitară. Primul este aderarea României şi Bulgariei la UE pe 1 ianuarie 2007, care a însemnat şi un exerciţiu aritmetic de adăugare a datelor privind comerţul exterior al acestora la datele UE. Dacă exporturile destinate României şi Bulgariei ar fi excluse din statistica curentă, exporturile în CSI le–ar depăşi pe cele destinate UE cu circa 20%. Totodată, al doilea factor - instituirea embargoului de vinuri în Rusia în martie 2006, a redus semnificativ ponderea Rusiei şi deci a CSI, în totalul exporturilor moldoveneşti. Cu reluarea exportului de vinuri în Federaţia Rusă, tendinţa de majorare a cotei UE în totalul exporturilor moldoveneşti poate încetini. [ - Nu putem deocamdată vorbi despre sporirea competitivităţii exporturilor moldoveneşti ] Părerea oficialităţilor precum că sporirea exporturilor spre UE demonstrează competitivitatea produselor autohtone este apreciată de analist drept una, cel puţin, incorectă din punct de vedere academic pentru că aparent nu include în calculele nici expansiunea fizică a pieţei comunitare (aderarea României, a doua ţară ca destinaţie de export, şi Bulgariei), şi nici schimbarea regimului comercial cu Uniunea Europeană, adică introducerea GSP+ pe 1 ianuarie 2006. Or, augmentarea exporturilor pe piaţa europeană a dus şi la reconfigurarea categoriilor de produse exportate de R. Moldova. Astfel, avans foarte important au cunoscut exporturile de textile, care au devansat „produsele alimentare şi băuturi alcoolice” ca principalul export moldovenesc, şi unele articole din metale (deşeuri metalice, de pildă, şi care deseori sunt re-exportate) care beneficiază de condiţii mai favorabile pentru exportul în UE în cadrul GSP+. În acelaşi timp, exportul băuturilor alcoolice pe piaţa comunitară în primele zece luni 2007 a scăzut faţă de perioada similară a anului 2006 aproape de 2 ori. Bineînţeles, spune expertul, aceasta s-a întâmplat din cauza că, produsele alimentare şi băuturile alcoolice trebuie să se conformeze cerinţelor mult mai exigente. Autorităţile şi companiile cu greu implementează normele necesare şi standardele de calitate, iar regimul comercial liber cu România şi preferenţial cu Bulgaria a fost demontat odată cu aderarea acestora la UE. În general, comerţul cu România este foarte elocvent în acest context: trecerea de la regimul de comerţ liber la GSP+ nu a împiedicat exporturile moldoveneşti să crească cu ritmuri alerte (+40,7% în ianuarie-noiembrie 2007), permiţând României să devanseze Rusia ca ţară de destinaţie pe durata primăverii trecute. Credem ca nu poate fi vorba de sporirea generală a competitivităţii exporturilor moldoveneşti, spune expertul, menţionând că mai degrabă acestea trec printr-o restructurare atât geografică, cât şi de asortiment, dar totuşi în limitele conturate încă de deceniul trecut. Exporturile noastre rămân a fi intensive din punct de vedere a inputului de muncă, dar nu şi tehnologic. Ele sunt şi foarte dependente de regimul comercial stabilite de partenerii noştri, spune expertul. Acordarea Preferinţelor Comerciale Autonome şi continuarea apropierii R. Moldova de UE vor favoriza în continuare creşterea cotei UE în totalul exporturilor moldoveneşti chiar şi în pofida ridicării embargoului „vinicol”. Însă, până la urma cel mai important lucru este ca exporturile moldoveneşti să fie diversificate între diferite pieţe, să includă o gamă diversă de produse şi să tindă cu timpul să cuprindă tot mai mult produse cu inputul tehnologic înalt şi să fie conforme standardelor internaţionale de calitate.