R. Moldova, în lumina intrării României în UE. Revista presei

La 17 ani de la înlăturarea regimului comunist şi după şapte ani de negocieri cu oficialii de la Bruxelles, România şi Bulgaria s-au alăturat Uniunii Europene, în cadrul celui de-al cincilea val de extindere. În urma aderării celor două state, hotarele UE s-au extins semnificativ spre est, România având peste doua mii de kilometri de graniţă cu două state non-membre, însă cu importante comunităţi româneşti: R. Moldova şi Ucraina, scrie cotidianul “Ziua”. Oficialii europeni şi-au exprimat, de altfel, îngrijorarea cu privire la siguranţa punctelor vamale cu R. Moldova, în special a punctului de trecere de la Galaţi, pledând pentru o mai bună monitorizare a activităţii acestora, potrivit EuroNews. De cealaltă parte a graniţei, cetăţenii moldoveni şi-au exprimat şi ei preocuparea cu privire la condiţiile de tranzit către România, având în vedere faptul că perioada post-aderare implică obligativitatea vizei pentru cei de peste Prut. În context, mulţi dintre ei au preferat să îşi petreacă noaptea dintre ani în "ultimul tren" cu destinaţia România, pentru a evita formalităţile complicate şi cozile interminabile pentru depunerea formularelor de viză, care includ nu mai puţin de 43 de întrebări. Conform acordului semnat în 2006 între Bucureşti şi Chişinău privind regimul de vize, titlurile de călătorie sunt acordate gratuit, dar solicitantul trebuie să dovedească faptul că dispune de suficienţi bani pentru a se întreţine în România, aminteşte Mediafax. Şi, totuşi, Bucureştiul pare să recunoască anumite neajunsuri legate de noul regim de tranzit, preşedintele Traian Băsescu declarând pentru EuroNews că autorităţile generează o strategie destinată depăşirii impasului creat de obligativitatea vizelor pentru cetăţenii de peste Prut. Regimul de vize nu reprezintă însă unica schimbare pentru aceştia, MAE de la Bucuresti promiţând, anul trecut, o modificare a legii din 1991 privind acordarea cetăţeniei române, în sensul simplificării acesteia, în condiţiile în care în ultimul an au existat peste 400.000 de cereri din partea vecinilor de peste Prut. R. Moldova s-a regăsit, încă o dată, în discursul prezidenţial, la trecerea în noul an. Traian Băsescu a făcut trimitere la "românii din Moldova". "Ne-a fost greu, dar am ajuns la un capăt de drum şi începem un alt drum, drumul victoriei, bucuriei noastre. Astăzi suntem gata să fim membri ai UE pentru că aţi vrut voi, fiecare român din frontierele României, fiecare român din afara frontierelor. Poate la fel ca noi au vrut şi românii din Moldova, şi romanii din Ucraina, şi românii din Serbia, şi românii din Bulgaria, şi românii din Ungaria, şi romanii de peste tot din lume", a declarat Băsescu. Publicaţia “Evenimentul Zilei” scrie că Acordurile de comerţ liber semnate de România şi Bulgaria cu R. Moldova au fost suspendate, de la 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea celor două state la UE. RM exporta mărfuri în piaţa unică în baza unui sistem care presupune livrarea a circa 7.200 denumiri de produse în UE fără taxe vamale. În acest sistem nu sunt incluse unele produse precum zahărul, vinul, produsele din carne, care predomină exporturile moldoveneşti. România e pe locul trei în topul principalilor parteneri comerciali ai RM, iar Bulgaria intră în primele 15 ţări partenere. Tot în contextul aderării României la UE, “Cotidianul” aminteşte despre un caz, produs acum câţiva ani, când o delegaţie de oficiali din Europa de Vest a ajuns la Chişinău, cu mandat să discute detalii privind o colaborare punctuală cu RM. „Ţinta întâlnirii cu pricina a fost în bună măsură ratată, pentru că gazdele moldoveneşti au socializat excesiv câteva zile într-un oraş subteran plin de glorie şi de vin bun de lângă capitala R. Moldova. Morala e inversă aceleia dintr-o celebră anecdotă: întâi distracţia şi apoi, dacă mai e cazul, munca. Ce legătură are aceasta cu România? Scoatem din calcul componenta bahică ţi spunem numai că Basarabia e vecina României; şi viceversa, pentru a îngroşa aceasta tuşă. Apoi, e un truism, sângele apă nu se face şi nici anumite obiceiuri nu dispar aşa de uşor”, scrie publicaţia. Potrivit portalului Ziare.com, printre avantajele intrării României în UE, figurează posibilitatea românilor de a trece graniţa, către statele Uniunii, la fel ca toţi cetăţenii europeni, de a putea munci în mai multe ţări europene, de a primi pensii la nivelul ţărilor în care au lucrat. Reversul medaliei, ar fi faptul că, în ţară, va apărea un deficit al forţei de muncă pe anumite domenii, pentru că mulţi români vor prefera să lucreze în străinătate, pe salarii mult mai mari. Cel mai mare deficit este aşteptat în domeniul construcţiilor. Fenomenul importului de forţă de muncă a început deja să se manifeste, numeroase fabrici aducând muncitori din est, în special muncitori necalificaţi. Din R. Moldova şi până în China, cei care abia îşi duc zilele de pe o zi pe alta vor să vină în România să câştige, pentru că salariile de aici sunt consistent mai mari decât cele din ţările de origine.