R. Moldova ar putea căpăta un statut intermediar între cel de membru şi de vecin al UE

Uniunea Europeană (UE) nu are, în condiţiile actuale, capacitatea să mai aibă cinci membri noi în următorii 10 ani, susţine Elmar Brok, membru al Parlamentului European şi fost preşedinte al Comitetului pentru afaceri externe din Parlamentul European. Într-un interviu acordat postului de radio „Europa Liberă”, preluat de publicaţia „Jurnal de Chişinău”, europarlamentarul a declarat că aceste circumstanţe ar putea fi, totuşi, schimbate, dacă ţările candidate îşi vor reforma economiile, iar UE – sistemul instituţional. „Dacă luăm toate ţările care speră să devină membri ai UE: R. Moldova, Georgia Ucraina şi ţările din Balcanii de Vest, la final vom fi 44 de ţări membre. Vorbim mereu doar despre câte o ţară, care, sigur, nu e o problemă să adere. Dar dacă vezi imaginea generală, vezi problema”, spune Elmar Brok. „UE are un obiectiv politic: să fie o entitate politică şi nu doar o zonă de comerţ liber”, a adăugat sursa citată. În raportul său, Brok arată că există pericolul ca UE să se fi întins prea mult şi este nevoie să fie consolidată uniunea, aşa cum este ea acum. „După atâtea extinderi, trebuie să ne ocupăm de dezvoltarea internă a instituţiilor, a pieţei interne, a monedei europene. Avem nevoie de consolidare. De aceea, vrem să ne gândim să dezvoltăm ceva între statutul de membru şi cel de vecin al UE, un statut care menţine deschisă discuţia pentru aderare, care nu înseamnă că ţara respectivă va rămâne mereu cu cu acest statut. Aşa am făcut şi acum 20 de ani”, a menţionat europarlamentarul. Referindu-se în context la R. Moldova, Georgia Ucraina şi ţările din Africa, Elmar Brok a dat dreptate ministrului de externe polonez, care a spus „ţările din sud sunt vecini ai Europei, ţările din est sunt vecini europeni”. Brok reafirmă în raportul său angajamentul UE faţă de ţările candidate şi faţă de cele cărora li s-au afirmat condiţii clare de aderare: Croaţia, Turcia, R. Iugoslavă a Macedoniei şi restul ţărilor din Balcanii de Vest. Într-o declaraţie scrisă, aferentă raportului Brok privind documentul de strategie al Comisiei Europene legat de extindere, europarlamentarul român, Titus Corlăţean, a menţionat că perspectiva aderării unor ţări sud-est europene la Uniunea Europeană este motorul reformelor pe calea transformării democratice a acestor state. „Documentul de strategie al Comisiei privind extinderea din 2007 trebuia să transmită un semnal neechivoc cu privire la angajamentul ferm faţă de ţările cu care au început negocierile de aderare sau faţă de cele care au perspective de aderare”, susţine Corlăţean. „O viitoare aderare la UE a R. Moldova constituie un impuls pentru opoziţia democratică din ţară de a continua lupta pentru stabilirea unor structuri legislative şi instituţionale democratice, notează Info-Prim Neo cu referire la un comunicat al oficialului european.