Majoritatea concurenţilor electorali s-au lansat în campania pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie cu spoturi radio şi TV, panouri, slogane şi afişe electorale. Publicitatea, prin însăşi definiţia sa, este părtinitoare, dar totuşi, în campania electorală, ea reprezintă tipul de informaţie pe care alegătorii îl primesc cel mai des. Din acest motiv, IPN lansează seria de analize „Publicitatea electorală tălmăcită onest” prin care îşi propune să contribuie la dezvoltarea culturii politice, analizând, la rece, dedesubturile publicităţii electorale. Concurenţii electorali sunt vizaţi în conformitate cu poziţia pe care o au în buletinul de vot.
---
În această penultimă analiză, vom lua în vizor celelalte partide care vor fi în buletinul de vot pe 30 noiembrie, însă, din diverse motive, nu au avut campanii la fel de elaborate ca şi cele ale concurenţilor analizaţi până acum, iar în materialul de mâine, vom discuta campaniile concurenţilor independenţi.
Partidul „Democraţia Acasă”
Acest partid de dreapta nu a avut o campanie publicitară precum celelalte partide, ci a încercat să se promoveze mai degrabă printr-un fel de activism civic. Spre exemplu, liderul formaţiunii, Vasile Costiuc, a apărut în conferinţe de presă alături de diverşi cetăţeni ale căror probleme exemplificau probleme sociale şi economice care ar trebui rezolvate de politicieni şi guvernanţi. E o abordare interesantă, a unui partid aproape de oameni şi preocupat activ de probleme cotidiene ale unor oameni concreţi şi chiar e lăudabilă în acest sens. Problema este că, de sine stătător, această tactică nu aduce multe voturi. Partidul „Democraţia Acasă” are nevoie de o campanie mai largă în care să poată valorifica electoral această apropiere de omul de rând şi problemele sale. Aşa cum este acum, arată mai mult a organizaţie civică decât a partid politic, ceea ce nu e neapărat un lucru rău, dar din perspectiva cursei electorale e un dezavantaj.
Partidul Acţiunea Democratică
PAD este încă un partid de dreapta care nu a reuşit să se impună pe scena politică, deşi are un lider mult mai notoriu, Mihai Godea, şi resurse mai mari decât „Democraţia Acasă”.Lansarea PAD a fost chiar un subiect intens mediatizat întrucât Mihai Godea părăsea PLDM-ul lui Vlad Filat, mulţi acuzându-l de trădare şi că i s-ar fi vândut lui Plahotniuc. Totuşi, înainte de acest moment, Mihai Godea avusese o prestaţie bună în Parlament şi se bucura de o reputaţie favorabilă. Probabil, din acest motiv PAD şi-a modificat sigla introducând textul „M.Godea”, pentru a încerca să exploateze ceea ce mai rămas din acea reputaţie bună a lui de odinioară.
Totodată, PAD a lansat şi o campanie stradală „Ia-ţi pachetul de blocaj”. Sloganul propriu-zis este destul de neclar pentru cineva care nu e la curent cu poziţia partidului şi îl aude pentru prima dată. Mesajul este că votul pentru PAD echivalează cu asigurarea unor mandate în Parlament care să aibă acelaşi rol ca şi un pachet de blocaj într-o societate pe acţiuni, adică să nu permită adoptarea unor decizii proaste sau de rea-credinţă. Campania are într-adevăr potenţialul de a îmbunătăţi vizibilitatea PAD pe stradă şi mesajul este unul oarecum original, diferite de „jos oligarhii” care este atât de la modă astăzi. Problema constă în faptul că, asemenea Partidului „Democraţia Acasă”, că e o tactică insuficientă pentru a convinge alegătorii să te voteze. Este o campanie care ar fi funcţionat de minune în cadrul unei campanii mai largi şi în care să fi fost investite mai multe resurse umane măcar, dacă nu financiare.
Partidul Verde Ecologist
Partidul Verde Ecologist e un partid deosebit, specializat pe un domeniu concret, şi care are ghinionul că în Republica Moldova ideologia verde nu a prins încă rădăcini suficient de puternice. Conştiinţa de mediu a moldovenilor este încă destul de rudimentară, comparativ cu unele state occidentale şi acest fapt se vede prin starea parcurilor după frigăruile de 1 mai, spre exemplu. Pentru ca un partid ca PVE să aibă succes, populaţia trebuie să aibă un nivel mai ridicat de educaţie ecologică, o condiţie neîndeplinită în cazul Moldovei, şi, abia apoi o formaţiune politică poate încerca să convingă alegătorii că problema mediului este una suficient de importantă încât să merite votarea unui partid specializat. Până la urmă, orice partid poate include în platforma sa o dimensiune ecologistă, iar o platformă axată exclusiv pe această dimensiune poate fi văzută ca una incompletă.
Uniunea Centristă
Uniunea Centristă din Moldova a fost un proiect care îşi propunea să confirme proverbul „când doi se ceartă, al treilea câştigă”, să ofere o platformă neutră, neimplicată în dezbinarea stânga-dreapta. Totuşi, UCM nu a reuşit să-şi facă loc pe arena politică: toţi votanţii activi erau deja împărţiţi pe dimensiunea stânga-dreapta, iar pentru cei pasivi UCM nu a fost suficient de convingător ca să-i „activeze”.
Recent, noul lider al formaţiunii, Dan Petrache, a anunţat „rebranding”-ul partidului. Pentru început, partidul se vrea a fi unul al tinerilor şi oamenilor noi. Sigla nouă este textul „ALTFEL”, care exprimă destul de clar intenţia UCM de a se promova ca un partid de alternativă, diferit de ceilalţi concurenţi electorali. E un mic truc ce permite folosirea unui îndemn cu dublu sens: „Votează Altfel!”, însă sigla trebuie să fie totuşi mai mult decât un slogan. Sigla trebuie să ofere identitate partidului şi să dureze în timp, pe când sloganul se schimbă şi trebuie să fie mereu ajustat contextual.
În acelaşi timp, formaţiunea s-a reprofilat într-una de dreapta, pro-europeană şi Dan Petrache a anunţat că, după alegeri, îşi va schimba şi numele: o Uniune Centristă de dreapta nu are mult sens. Pentru vizibilitate, noul UCM l-a recrutat pe actorul Sergiu Voloc, destul de popular printre tineri. Pe de o parte, UCM avea nevoie de ceva care să scoată formaţiunea din anonimitatea în care se află, pe de altă parte, recrutarea unor personalităţi din domeniul culturii este o tactică veche şi poate cam uzată deja. Deşi UCM, probabil, nu va fi o surpriză pentru alegerile de duminică, totuşi, rămâne o formaţiune interesantă până la terminarea procesului de restructurare şi reprofilare, când vom vedea ce-a ieşit într-un final.
Partidul pentru Neam şi Ţară
PpNŢ este o formaţiune de orientare social-liberală, dar am mai menţionat în cadrul analizelor altor concurenţi că astfel de hibrizi dintre liberalismul de dreapta şi socialismul sau social-democraţia de stânga sunt greu de înţeles pentru alegătorul de rând. Formaţiunea mizează, probabil, cel mai mult pe numele său, unul care exclamă patriotism etnic, civic şi politic. În acelaşi timp, e un nume care exprimă şi un pic de tradiţionalism prin cuvintele şi formularea alese.
Totuşi, cam aici se termină elementele prin care acest partid poate atrage voturi. Liderul, Nicolae Uţica, nu este suficient de notoriu, sloganul „Deşteaptă-te Moldova” nu e original şi nici nu e potrivit contextului electoral actual, iar sigla nu impresionează nici ea. E vorba de un cocostârc alb pe un fundal albastru deschis, uşor pastelat, iar sub cocostârc vedem abrevierea PpNŢ cu un font mai neobişnuit. Dacă majoritatea celorlalţi concurenţi electorali au pe siglă text scris cu litere îngroşate, care sunt foarte clare, vizibile, şi dau impresia vizuală de vigoare şi forţă, PpNŢ a ales un font cu litere rotunjite care dau mai degrabă impresia de text informal. Ca şi în cazul multor alţi concurenţi, PpNŢ are doar un singur ingredient pentru a se promova cu succes, dar îi lipseşte restul reţetei.
Notă: Această analiză vizează strict publicitatea concurenţilor electorali şi nu urmăreşte evaluarea calităţii acestora. Produsele proaste pot avea publicitate bună şi invers, la fel cum produsele bune pot avea publicitate bună. Anterior, IPN a analizat publicitatea electorală a Partidului Democrat, material publicat în data de 6 noiembrie, a Partidului Popular-Creştin Democrat, publicat în data de 7 noiembrie, a Partidului Liberal Democrat, publicat în data de 10 noiembrie, a Partidului Liberal Reformator, publicat în data de 11 noiembrie, a Partidului „Forţa Poporului”, publicat în data de 12 noiembrie, a Partidului Mişcarea Populară Antimafie, publicat în data de 13 noiembrie, a Partidului Naţional Liberal, publicat în data de 17 noiembrie, a Partidului Socialiştilor, publicat în data de 18 noiembrie, a Partidului Popular, publicat în data de 19 noiembrie, a Partidului Comuniştilor, publicat în data de 21 noiembrie, a Partidului Liberal, publicat în data de 22 noiembrie, a Partidului „Renaştere” şi a Partidului Comunist Reformator, publicat în data de 24 noiembrie, a Partidului „Patria”, publicat în data de 25 noiembrie, a Blocului electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” şi Partidul „Patrioţii Moldovei”, publicat în data de 26 noiembrie.
Eugen Muravschi, IPN
