Fie că e vorba de actori statali sau non-statali, de dezinformare, amenințări cibernetice din partea unor grupări criminale, pandemia COVID-19 și altele, provocările de securitate pentru NATO și Republica Moldova sunt comune. Aceste provocări continuă să evolueze și să sporească. „Problemele pe care le vedem când vine vorba de ordinea mondială bazată pe reguli vizează țări care folosesc forța pentru a-și realiza obiectivele de politică externă, folosesc presiuni economice, dezinformarea pentru a submina securitatea țărilor noastre, a organizației noastre, pacea și securitatea pe care noi am încercat să le consolidăm pe parcursul ultimilor 40 de ani și mai mult”, a declarat Tanya Hartman, șefa Diviziei Parteneriatului Estic al Departamentului Relații Politice și Politică de Securitate a NATO, la conferința cu genericul „Perspective pentru parteneriat și securitatea prin cooperare în agenda NATO 2030”, organizată de către Centrul de Informare și Documentare privind NATO (CID NATO) în parteneriat cu Oficiul de legătură NATO în Republica Moldova, notează IPN.
„Ne-am angajat să abordăm aceste provocări de securitate, să edificăm reziliența statelor membre ale Alianței. Cheia contracarării provocărilor este reziliența, suveranitatea puternică a fiecărui stat membru și capabilități de apărare – instituții puternice”, a menționat Tanya Hartmna. „Reformele sunt o provocare, ele sunt necesare, pentru că NATO continuă să evolueze, noi continuăm să ne reformăm, ca și aliații NATO – indiferent de cât de tânără, experimentată este națiunea, cât de mare sau mică este. Noi continuăm să ne reformăm în fiecare zi. Avem programe ambițioase de reformă, atât ca țări membre, cât și ca Alianță, la fel ca și partenerii noștri”, a menționat Tanya Hartman.
În opinia sa, reformarea, respectiv fortificarea instituțiilor statului este necesară pentru că instituțiile fortifică la rândul lor suveranitatea și securitatea țării.
Prezent la conferință, ministrul Apărării Naționale al Lituaniei, Arvydas Anušauskasc, a menționat că NATO nu se limitează la securitatea din perimetrul său. „NATO are o rețea foarte mare de parteneriate în toată lumea. Conceptul strategiei NATO spune că parteneriatele oferă contribuții valoroase succesului sarcinilor fundamentale ale NATO. Relația cu partenerii se bazează pe reciprocitate, beneficii și respect mutual”.
Ministrul lituanian a specificat că „NATO nu înseamnă doar militărie. E vorba despre valori democratice, despre un anumit crez și despre reforme, care duc la eliminarea corupției și edificarea unui stat de drept”.
Cu referire la regiunea Europei de Est, în speță – la spațiul post-sovietic, Arvydas Anušauskasc a menționat că „Lituania își dorește o politică mai ambițioasă a Parteneriatului Estic. Cooperarea cu partenerii estici a avut și are un loc special în agenda noastră politică”. Oficialul lituanian a menționat că țara sa este gata să ofere sprijin în antrenarea personalului militar al Republicii Moldova, așa cum a făcut în Georgia și Ucraina.
În prezent NATO are parteneriate cu circa 40 de state ale lumii de pe toate continentele. Alături de Republica Moldova, state partenere ale NATO sunt Japonia, Australia, Columbia și altele. Prima țară parteneră NATO de pe continentul african este Ghana.
