Oamenii cu spirit de inițiativă sunt cei care mișcă lucrurile într-o societate. „Creat în Moldova” este genericul unei campanii IPN despre oamenii care s-au făcut remarcați în 2018 prin diverse performanțe, creații, tehnologii sau acțiuni.
Mișcarea protestatară Occupy Guguță a apărut în vara anului 2018 „pentru a protesta permanent alături de cei care au recunoscut degradarea democrației în țară”, ne spune unul dintre activiștii organizației, Vitalie Sprînceană. Occupy Guguță este despre Cafeneaua Guguță, dar nu doar despre.
„Cazul Cafenelei Guguță nu este unul specific, singular și nici inedit, astfel au fost privatizate alte sute de cazuri cu obiecte de patrimoniu. Pe de altă parte, este vorba despre încercările succesive ale diverșilor oligarhi, grupuri afiliate oligarhilor, de a construi în diverse locuri ale Grădinii Publice diverse obiecte. Înainte de Cafeneaua Guguță, unde acum e Scuarul Europei, a existat o tentativă de a construi o pizzerie, de exemplu. Ne amintim de Insulele de pe Calea Ieșilor, diverse fragmente din muzee, loturi, construcții în parcuri. Într-un fel Guguță le adună pe toate”. Astfel s-a încercat a se construi o comunitate în jurul Cafenelei, pentru a vorbi despre cafenea, despre Grădina Publică....Încet, încet s-a creat acea comunitate, iar Guguță a devenit o temă publică”.
Occupy Guguță nu consideră corectă logica de a justifica toate acțiunile legate de vinderea patrimoniului prin prisma profitului pe care îl aduce. „Bisericile aduc profit doar preoților, dar, în principiu, credincioșilor le aduc altceva, școlile au ca profit educația, care e un bun în sine, spitalele nu trebuie să aducă profit ele aduc sănătate de care ne bucurăm cu toții… La fel și infrastructura culturală: cinematografele, bibliotecile…ele nu trebuie să fie profitabile, scopul și eficiența lor se măsoară în sentimente, trăiri și emoții”, menționează Vitalie Sprînceană.
Potrivit activistului, mișcarea de protest a apărut oarecum și din cauza elementului nerecunoașterii rezultatelor alegerilor din Chișinău. Occupy Guguță a început apoi a se solidariza cu alte grupuri de oameni pentru a protesta împotriva salariilor mici pentru profesori, împotriva expulzării cetățenilor turci, împotriva guvernării corupte... „Occupy Guguță a apărut dintr-un semntiment care noi i-am zis protest permanent, și noi vrem ca acest protest permanent să fie generalizat așa încât orice cetățean care vede o nedreptate să se împartă și să știe că nu e singur și-l putem ajuta”.
Mișcarea nu se asociază cu partidele extraparlamentare PAS și PPPDA, așa cum se presupune, și nici nu-i susține cumva în campania electorală, susține Vitalie Sprînceană. Potrivit lui, circumstanțele au făcut așa încât anume aceste partide au protestat în vara anului curent împortiva votului furat la alegerile locale, când Andrei Năstase a câștigat mandatul de primar și apoi a fost lipsit de dreptul constituțional de a-și exercita mandatul, iar alegătorii au fost lipsiți de dreptul de a alege. „Partidele pot susține pe cine vor, în principiu. Ei tot sunt societate civilă, ca și noi. PAS și PPPDA sunt partide cu agenda lor. Dacă alte partide ar fi fost în aceeași situație am ieși și am protestat cu ei”, spune Vitalie Sprînceană.
Occupy Guguță aplică diverse forme de protest. „Muzica e o formă de protest, pentru tineri, la fel ca și umorul. Noi nu intenționăm să ne deosebim, dar am înțeles că există un fel de previzibilitate a protestelor. Și puterea înțelege că scopul protestelor este să vină toată lumea, să strige mânios și gata. Noi nu vrem să mergem pe această logică. Noi vrem să mușcăm puterea de unde o doare. Și să o facem să-i fie cumva frică, să punem presiune, și aici vrem să o surprindem”, menționează activistul.
Protestul permanent există din protestul și eforturile membrilor mișcării de a protesta. Timpul pe care îl alocă fiecare îl ia din timpul său. „Membrii mișcării sunte oameni cu locuri de muncă și care practică diverse ocupații. Occupy Guguță a fost rezultatul timpului liber pe care noi îl avem. Pentru asta noi nu avem nevoie de nimic, noi existăm din joburile noastre pe care le avem”. Pe de altă parte, există unele costuri legate de anumite lucruri pe care nu le poți face altfel. De exemplu, bani sunt necesari pentru tipărirea ziarului Mișcării, procurarea instrumentelor muzicale, materiale pentru pancarte etc. Bani în acest sens se colectează pe platformele de crowdfunding specializate.
Schimbarea guvernării nu ar însemna sfârșitul protestului permanent. „Nu știu ce schimbări ar putea aduce schimbarea guvernării. Protestul permanent se poziționează ca fiind opoziția oricărei guvernări. Orice guvernare are nevoie de câini de pază. Noi credem că inclusiv cu guvernarea cea mai democratică, cea mai deschisă, chiar și atunci trebuie să existe un protest permanent, tocmai pentru a o menține exact așa”, spune Vitalie Sprînceană.
Sabina Rebeja, IPN