Protest antiromânesc la Chişinău de Ziua Naţională a României
https://www.ipn.md/ro/protest-antiromanesc-la-chisinau-de-ziua-nationala-a-romaniei-7965_972822.html
Circa 20 de tineri au desfăşurat un protest antiromânesc la Chişinău în dimineaţa zilei de 1 decembrie, când este marcată Ziua Naţională a României şi 90 de ani de la Marea Unire din 1918. Tinerii, care au refuzat să-şi dezvăluie identitatea, au încercat să împiedice depunerile de flori la monumentul Ştefan cel Mare şi Sfânt, transmite Info-Prim Neo.
Tinerii, în mare parte vorbitori de limbă rusă, s-au postat în faţa monumentului, purtând pancarte cu lozinci precum: „Căraţi-vă acasă şi sărbătoriţi. Sărbătoarea noastră este pe 27 august”, „Nu vă implicaţi în treburile interne ale R. Moldova”, „Ştefan cel Mare este domnitorul Moldovei”, „Stop finanţarea trădătorilor R. Moldova”. Unul dintre tineri scanda la portavoce: „Fraţii noştri, fraţi români, vă purtaţi iar ca stăpâni”. „Ambasada României a uitat de omenie”, „Plecaţi acasă şi uniţi-vă cu alţii” ş.a. Protestatarii s-au declarat „patrioţi ai R. Moldova”. „Suntem tineri din R. Moldova, care suntem contra unirii, suntem pentru integritatea şi suveranitatea R. Moldova. Iubim ţara noastră şi nu vrem ca cineva să se amestece în treburile interne ale ţării. Ne apărăm ţara noastră, R. Moldova, şi atât”, a declarat jurnaliştilor unul dintre tineri.
Tinerii au încercat să blocheze depunerile de flori. Preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova, Ştefan Urâtu, a trebuit să forţeze lanţul viu al protestatarilor pentru a-şi depune buchetul. Ştefan Urâtu a încercat să le explice tinerilor că este dreptul lor să protesteze, însă acest drept se termină acolo unde se încalcă drepturile altora.
Protestatarii au fost împinşi la o parte de reprezentanţii Partidului Liberal Democrat (PLDM), care au depus primii flori la monumentul lui Ştefan cel Mare. Ulterior, buchete şi coroane de flori au depus oficiali de la Ambasada României, preoţi de la Mitropolia Basarabiei, reprezentanţi ai Partidului Liberal, membri ai Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR), elevi şi profesori de la liceele cu predare în limba română din Transnistria şi simpli cetăţeni.
Deşi a urmărit de la distanţă protestul, ambasadorul României în R. Moldova, Filip Teodorescu susţine că nu a văzut nimic. „Nu ştiu ce a fost pentru că eram în pregătire. Când am venit, lucrurile erau normale”, a spus ambasadorul, solicitat de Info-Prim Neo.
„În R. Moldova practic nimic nu se întâmplă fără incidente”, a declarat jurnaliştilor liderul PL, Mihai Ghimpu. „Îmi pare rău, dar la noi încă persistă mentalitatea sovietică, oameni care nu înţeleg ce înseamnă libertatea cetăţeanului. Şi tinerii sunt induşi în eroare de maşina veche, care continue să funcţioneze la noi. Oricum dacă ar fi de comparat anii 1988 cu 2008, multe lucruri s-au schimbat”, a spus Ghimpu.
Îmbrăcaţi în straie populare, purtând icoane şi steaguri tricolore, membrii ASCOR din România şi R. Moldova au încins „Hora Unirii” în jurul monumentului lui Ştefan cel Mare. Tinerii creştini au interpretat cântece patriotice şi bisericeşti. „Am venit cu foarte mare dragoste să fim alături de românii din R. Moldova să conştientizăm jertfa predecesorilor noştri, să-i apreciem şi să fim mândri de meritele lor şi să încercăm şi noi să facem lucruri bune”, a declarat Cornel Ursachi, membru ASCOR din Buzău.
În amiaza zilei Ambasada României şi Uniunea Artiştilor plastici din R. Moldova au vernisat expoziţia de artă plastică contemporană din R. Moldova şi România „1 decembrie – Ziua Naţională a României”, care va fi deschisă până la 14 decembrie la Centrul expoziţional „Constantin Brâncuşi”. Seara, începând cu ora 16.00, PL va organiza un concert în scuarul Teatrului Naţional de Operă şi Balet prilejuit de aniversarea a 90-a de la Marea Unire.
La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul şi Ţara Ungurească cu România. 1 decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale românilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15/28 noiembrie 1918).
După evenimentele din decembrie 1989, ziua de 1 decembrie a devenit Ziua Naţională a României.