Protecţionismul şi corupţia blochează acţiunile de combatere a economiei tenebre, IDIS

Proporţiile economiei tenebre în Moldova impun acţiuni imediate din partea autorităţilor, notează doctorul în economie Gheorghe Costandachi, autorul studiului „Moldova: pradă a economiei subterane şi evaziunilor fiscale”, lansat de IDIS Viitorul, transmite Info-Prim Neo. „Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, economia ilegală în Moldova avea un caracter stabil, de circa 25%. Însă în studiile efectuate de experţi şi instituţii specializate de peste hotare, care au folosit alte metodologii de evaluare, această cifră ar fi de două ori mai mare”, a menţionat expertul. Potrivit lui Gheorghe Costandachi, economia tenebră afectează creşterea economică, distorsionează toţi indicatorii economici, creează probleme sistemului bugetar-fiscal şi celui de asigurări obligatorii de asistenţă socială şi medicală, sporeşte nivelul de corupţie pe toate segmentele societăţii, aducând prejudicii imaginii ţării. „Este foarte important ca instituţiile statului să conlucreze între ele şi să aprobe măsuri şi legi de combatere a fenomenului, dar şi să le implementeze”, a declarat expertul IDIS Viitorul. Victor Ciobanu, comentator la ziarul „Argumentî i factî”, a remarcat că, potrivit unor date, valoarea economiei ilegale ar echivala cu cea a unui buget anual al Republicii Moldova. „Practic avem două economii, fiecare cu regulile sale, care activează în paralel. Faptul că nu există date concrete despre proporţiile economiei neoficiale constituie o dovadă că unele instituţii ale statului, mai bine zis unele persoane aflate la guvernare, sunt mai interesate în menţinerea acestei situaţii decât să lucreze pentru crearea locurilor noi de muncă, relansarea unor ramuri ale economiei naţionale, informarea populaţiei despre problemele reale pe care le creează activitatea la Enegru”, a menţionat Victor Ciobanu. Preşedintele Asociaţiei consultanţilor în management, Ion Prisăcaru, care a lucrat mai mulţi ani în Serviciul Fiscal de Stat, a spus că studiul ar fi trebuit să acorde mai mult spaţiu cauzelor apariţiei şi dezvoltării economiei subterane. În opinia sa, acest fenomen poate fi explicat prin creşterea presiunii fiscale asupra agenţilor economici, nu doar prin introducerea şi majorarea unor impozite, dar mai ales prin modalităţile de administrare a acestora, prin ineficienţa colaboratorilor fiscali în prevenirea şi combaterea evaziunilor fiscale şi toleranţa societăţii faţă de acest fenomen, inclusiv a agenţilor economici care activează în câmpul legal al muncii. „În studiu au fost aduse mai multe cifre, inclusiv suma sancţiunilor aplicate pentru comiterea evaziunii fiscale, care ar fi mai mare decât cea a impozitelor suplimentare plătite de agenţii economici asupra cărora au fost aplicate sancţiunile. Îmi trezeşte îndoială această cifră. Dar nu putem nega faptul că sancţiunile se calculează, dar nu se plătesc de către agenţii economici, apar diferite interpelări, cazuri de protecţionism, aici se adaugă şi sistemul judiciar cu particularităţile sale, bine cunoscute, şi până la urmă în rapoarte suma sancţiunilor aplicate este mare, iar în buget banii nu ajung”, a remarcat Ion Prisăcaru. În studiu se menţionează că şi în lume nivelul economiei tenebre este în creştere. Dacă în 1997 nivelul mediu al economiei tenebre în lume era de 32,%, deja în 2009 acesta atingea 36,5%. O reducere nesemnificativă a nivelului acesteia a fost înregistrată numai în 11 ţări. Conform unui raport al Băncii Mondiale, publicat în septembrie 2010, cea mai mare pondere a economiei subterane în PIB pe anii 1999-2007 îl deţinea Georgia – cu 68,8% din PIB, urmată de Bolivia – cu 68,1% şi Azerbaidjan – cu 63,3%. Cel mai redus nivel al economiei tenebre a fost înregistrat în Suedia – 8,6%, SUA – 8,8% şi Austria – 9,8%. Moldova a înregistrat în anii 1999-2006 o pondere a economiei tenebre de 45,08%.