Chiar dacă vectorul de dezvoltare al ţării declarat de actuala guvernare s-a axat pe trecerea de la politicile bazate pe consum la cele bazate pe dezvoltare economică, priorităţile de ordin social au continuat să deţină o pondere semnificativă în promisiunile electorale. Expertul în domeniul social Viorica Toartă spune că realizarea promisiunilor electorale cu caracter social este dificilă şi costisitoare, însă politicienii continuă să le facă deoarece ele trag greu la cântar în percepţia alegătorilor.
Promisiunile electorale din campania pentru parlamentarele din 2010 au fost analizate în cadrul unui proiect lansat de ADEPT, iar studiul detaliat se regăseşte pe portalul promis.md.
Într-o conferinţă de presă la IPN, Viorica Toartă a menţionat că din totalitatea promisiunilor electorale pentru parlamentarele din 2010 aproape 1/3 au reuşit să fie realizate într-o măsură care poate fi calificată ca fiind excelentă sau bună, celelalte au rămas nerealizate. Cu toate acestea, o serie de alte reforme importante au fost realizate în cadrul sectorului social, care reprezintă progrese ce necesită a fi menţionate.
Expertul subliniază că, deşi politicienii au promis majorarea pensiei până la 1300 sau chiar 1500 de lei, pentru a acoperi minimul de existenţă, pensia medie în Moldova acoperă numai 80% din minimul de existenţă pentru pensionari. Însă s-au înregistrat progrese pozitive în ceea ce priveşte unificarea modalităţii de calculare a pensiilor. Baza de calcul a pensiilor membrilor de guvern şi deputaţilor a fost redusă de la 75% din suma tuturor plăţilor lunare asigurate la 42%. De asemenea, a fost majorat stagiul de cotizare ce dă dreptul la o pensie.
O altă realizare menţionată de expert este reglementarea garanţiilor sociale minime pentru lucrătorii migranţi, ţara având deja 10 acorduri bilaterale de securitate socială semnate. O realizare este considerată şi consolidarea reţelei naţionale de asistenţi sociali, care la începutul anului 2014 avea circa 1400 de specialişti.
Tot o reuşită este considerată şi reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului. Către finele anului 2011, numărul instituţiilor rezidenţiale s-a redus de la 68 până la 55, iar numărul copiilor plasaţi în cadrul acestora s-a redus cu 54%. S-au înregistrat progrese şi în dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi. Pe parcursul anilor 2010–2014, la nivel naţional au fost create mai multe servicii sociale menite să asigure dezinstituţionalizarea şi integrarea acestor persoane în familie şi comunitate. Crearea alternativelor comunitare a contribuit la reducerea cererii pentru instituţionalizare, comparativ cu anul 2010, cu 40%.
Printre promisiunile electorale neîndeplinite este majorarea alocaţiei la naştere până la 7500 lei pentru primul copil şi 10000 lei pentru copiii următori. Viorica Toartă spune că anual mărimile indemnizaţiilor unice la naşterea copiilor sunt majorate, însă acestea nu pot acoperi toate cheltuielile legate de naşterea unui copil. În 2014 această indemnizaţie este de 3100 de lei la naşterea primului copil şi 3400 de lei la naşterea fiecărui copil următor.
Nu s-a majorat la nivelul promis nici indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului. Conform promisiunilor, indemnizaţia minimă urma să ajungă la 1300 de lei. Or aceasta este de 400 de lei în cazul persoanelor neasigurate şi 30% din venitul mediu lunar în ultimele 12 luni premergătoare lunii naşterii copilului în cazul persoanelor asigurate. Nu s-a realizat nici promisiunea privind scutirea de taxe de stat pentru înregistrarea primei căsătorii şi nici cea care ţine de acordarea unui ajutor material unic de 5000 de lei familiei tinere la căsătorie.
Directorul executiv al ADEPT, Igor Boţan, le-a sugerat politicienilor să ţină cont de astfel de analize pentru a înţelege că e una să promiţi şi cu totul altceva e când începi a realiza promisiunile făcute.
