Proiectul Strategiei securităţii naţionale, criticat de experţi

Experţi din domeniu consideră că proiectul actual al Strategiei securităţii naţionale nu oferă soluţii riscurilor care periclitează securitatea Republicii Moldova. În opinia acestora, adoptarea strategiei cu două luni înainte de alegeri exonerează, atât guvernarea actuală, cât şi cea viitoare, de răspunderea pentru aplicarea documentului transmite Info-Prim Neo. „Pericolele militare nu sunt definite, cu toate că noi ştim că acestea există. Actul nu foloseşte nici armatei, nici Serviciului de Grăniceri, nici Ministerului Afacerilor Interne. Avem menţionate domeniile, dar structurile care trebuie să asigure securitatea acestora lipsesc”, a declarat la o masă rotundă Iurie Pântea, expert al Institutului de Politici Publice. Potrivit lui, în forma actuală strategia este mai mult un document politic pentru uz extern. Guvernarea trebuie să bifeze undeva că s-a realizat şi această strategie. În schimb, nimeni nu va fi responsabil pentru aplicarea lui. Într-o logică normală, strategia de securitate ar fi trebuit să fie un document adoptat de guvernarea viitoare, apreciază analiştii în securitate. „Nu văd de ce există atâta grabă pentru adoptarea acestei strategii cu doar două luni înainte de alegeri. De ce nu se transferă responsabilitatea acestei decizii următorului Guvern, care va fi la putere în perioada 2009-2013”, se întreabă Vlad Lupan, analist independent în relaţii internaţionale. Experţii şi-au exprimat temerea că opiniile lor vor fi ignorate, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul adoptării concepţiei care a stat la baza actualului proiect al strategiei de securitate. Textul proiectului a fost dezbătut la 14 ianuarie în cadrul unei mese rotunde la sediul Centrului de Informare şi Documentare NATO din Moldova. Strategia securităţii naţionale a fost elaborată pe baza principiilor Concepţiei securităţii naţionale, aprobată de Parlament la 22 mai, 2008. La 31 decembrie 2008, Guvernul a publicat pe site-ul său pe Internet (www.gov.md) proiectul strategiei pentru discuţii publice. Propunerile pot fi expediate până la data de 19 ianuarie pe adresa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.