Proiectul Legii cu privire la magazinele sociale, propus de un grup de deputaţi democraţi, anunţă un scop nobil, de a ajuta populaţia social-vulnerabilă să atingă un nivel de trai decent, însă autorii acestuia au admis un şir de carenţe – constată Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC).
Proiectul prevede instituirea magazinelor sociale, de unde persoanele vulnerabile, precum veteranii sau familiile numeroase, vor putea cumpăra produse de primă necesitate cu 20% mai ieftin decât preţul pe piaţă.
Expertul Viorel Pârvan, care a analizat proiectul de lege, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă la IPN, că iniţiativa nu conţine o fundamentare economico-financiară, deşi pentru înfiinţarea şi activitatea magazinelor sociale vor fi necesare mijloace financiare din partea fondatorilor – autorităţile publice locale de nivelul al doilea.
Unele prevederi din proiect contravin principiului autonomiei locale şi legislaţiei ce reglementează administraţia publică locală. Este vorba de atribuirea către aceasta a competenţelor, fără a prevedea acoperire financiară, ceea ce contravine jurisprudenţei Curţii Constituţionale, care s-a pronunţat recent că orice modificare legislativă care implică autorităţile locale trebuie să fie acoperită financiar de către Guvern.
Viorel Pârvan a remarcat că proiectul de lege nu conţine avizul Guvernului, al autorităţilor locale, dar nici nu a fost supus dezbaterilor publice, astfel că societatea civilă nu a avut posibilitatea să se expună pe marginea acestuia. De asemenea, autorii nu au făcut o analiză comparativă cu experienţa altor state în acest domeniu.
Directorul CAPC, Galina Bostan, a menţionat că realizarea prevederilor cuprinse în proiect va avea un impact pozitiv asupra persoanelor social vulnerabile. Beneficiarii legii vor dispune de posibilitatea de a se asigura cu produse alimentare de primă necesitate la un preţ redus, ceea ce în final le va îmbunătăţi nivelul de trai. Însă, dacă nu vor fi identificate resursele financiare necesare, proiectul va rămâne o idee moartă.
Expertiza proiectului a fost realizată în cadrul implementării proiectului „Expertiza vulnerabilităţii proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.
