Varianta formatului de negocieri „5+2” din 1992 până astăzi nu a făcut decât să dilueze foarte mult o problemă care n mod normal se rezolva în câteva ore. Suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova au fost abuziv încălcate prin formarea unei zone autoproclamate ca fiind autonome, care la un moment dat a încercat să-și declare independența pe care nu a recunoscut-o nimeni și nici măcar Moscova. Opinia a fost exprimată de ex-ministrul roman de externe Cristian Diaconescu, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi de la TVR Moldova”, transmite IPN
Potrivit lui Cristian Diaconescu, ținând cont de faptul că sunt state internaționale libere implicate în formatul „5+2”, după părerea sa, întregul proiect a fost un eșec și ar trebui înlocuit cu o altă variantă.
Cristian Diaconescu consideră că în contextul unui război la frontieră, probabil că este dificil de a găsi o formulă în cadrul organizațiilor internaționale, fie că e vorba de ONU, fie că e vorba de OSCE, dar pe de altă parte, spune el, tema nu trebuie să fie abandonată. În opinia sa, reprezintă o dificultate suplimentară în ceea ce privește relația Chișinăului cu zona care nu are niciun fel de elemente care să-i justifice independența, dar în egală măsură complexul de teme este extrem de complicat.
Potrivit lui Cristian Diaconescu, Chișinăului, dar și Bucureștiului le revine responsabilitatea de a clarifica cu partenerii modul în care să se poziționeze pe viitor. Asta, pentru că dacă din diverse motive această zonă devine vulnerabilă, întreg spațiul euroatlantic devine vulnerabil.
Potrivit comentatorului politic Anatol Țăranu, în așteptarea unui format internațional robust de mediere a procesului soluționării politice a conflictului transnistrean, care va veni să-l înlocuiască pe cel de 5 + 2 compromis de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, Chișinăul este în drept să vină cu inițiativa, evident discutată și convenită în prealabil cu Bucureștiul și Kievul, de constituire a unui nou format internațional trilateral de reglementare în Transnistria – Republica Moldova, Ucraina și România, ultimele două pe post de state aflate în imediata vecinătate cu conflictul în cauză, dar și ca participante la primul format internațional cvadripartit din 1992, torpilat prin efortul diplomatic al Moscovei. La prima etapă a activității sale, trilaterala internațională s-ar putea concentra preponderent pe problemele de reintegrare economică a enclavei secesioniste în spațiul legal al Republicii Moldova și al dreptului internațional.
Crearea unei asemenea trilaterale va servi ca bază pe care se va dezvolta un nou mecanism internațional de mediere și reglementare definitivă în Transnistria în perioada de după inaugurarea păcii în Ucraina. La acest viitor mecanism internațional extins de soluționare definitivă a conflictului transnistrean va fi atrasă cu timpul să participe și Rusia, dar deja fără a avea dreptul de veto asupra deciziilor finale. În același timp, până la momentul constituirii formatului internațional lărgit pentru problema transnistreană, UE și NATO vor avea un cuvânt de spus în cadrul trilateralii prin intermediul membrului său, România.
