Proiectul de lege care prevede o nouă modalitate de alegere a rectorilor a provocat dezbateri în rândul deputaţilor

Proiectul de lege care prevede ca rectorii să fie aleşi de adunarea generală a instituţiilor şi confirmaţi în funcţie prin decret prezidenţial a provocat discuţii aprinse în rândul deputaţilor. Potrivit documentului, elaborat de Guvern, rectorii instituţiilor de stat de învăţământ superior sunt aleşi pe bază de concurs, prin vot secret, de adunarea generală a instituţiilor, cu excepţia rectorilor instituţiilor de învăţământ de pe lângă Preşedintele R. Moldova, cele subordonate Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării şi Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, care sânt numiţi în funcţie de către autorităţile respective. Totodată, potrivit proiectului, rectorii tuturor instituţiilor de stat de învăţământ superior sunt confirmaţi în post prin Decret al Preşedintelui R. Moldova. Rectorii instituţiilor private de învăţământ superior sunt confirmaţi în post în baza deciziei adunării generale a fondatorilor instituţiei, aprobată de Colegiul Ministerului Educaţiei şi Tineretului. Deputaţii din opoziţie au criticat proiectul de lege, menţionând că acesta este slab pregătit, nu este clar ce reprezintă noţiunea „adunarea generală”, care, de altfel, reprezintă o noutate şi că modalitatea de alegere a conducătorului instituţii la adunarea colectivului reprezintă o practică sovietică. De asemenea, ei au acuzat că prin aceasta se încalcă principiul autonomiei universităţilor, Carta universitară, etc. Nici comisia parlamentară de profil nu a fost de acord cu prevederile proiectului. Până la urmă, proiectul a fost acceptat în varianta ca rectorii să fie aleşi în două etape: de colectivul profesoral şi studenţesc al facultăţilor şi apoi de senat. În ce priveşte confirmarea în funcţie, s-a acceptat să se rămână la prevederile actuale, adică rectorii să fie confirmaţi de Guvern. Într-o altă prevedere, în proiectul de lege aprobat în prima lectură de Parlament, Studenţii, masteranzii, doctoranzii sunt reprezentaţi în senatul instituţiei, consiliul facultăţii, consiliul de administraţie al instituţiei în proporţie de 15 – 25 la sută din numărul membrilor acestora. Legislaţia în vigoarea stabileşte doar cota maximă de 25 la sută. De asemenea, se interzice deţinerea unui post de conducere în instituţiile de învăţământ superior mai mult decât două mandate a câte patru ani consecutiv.