Proiectul Bugetului de Stat pentru anul 2016 este elaborat cu o întârziere fără precedent, cel puţin în ultimii 20 ani. Acest lucru de fapt diminuează foarte mult din importanţa acestuia în sensul implementării politicilor publice pentru anul curent. În aceste condiţii, aprobarea Bugetului devine mai curând o sarcină formală, care trebuie soluţionată cât mai rapid. De această părere este Dumitru Budeanschi, coordonator de proiecte la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, care a analizat proiectul Bugetului de Stat, publicat de Ministerul Finanţelor, transmite IPN.
„Cel mai probabil proiectul prezentat va suferi unele ajustări ulterioare ca rezultat al aprobării măsurilor din politica bugetar fiscală. De asemenea, odată cu revizuirea de către BNM a pronosticului privind inflaţia pentru 2016 (de la 10,1% la 7,0%), Ministerul Finanţelor va trebui să ia în calcul şi această modificare, care afectează substanţial fundamentarea ajustării unor taxe şi impozite din politica fiscală, precum şi proiectul de buget”, scrie în analiza expertului.
Dumitru Budeanschi subliniază că în conformitate cu pronosticurile în baza căruia s-a elaborat proiectul de buget, povara fiscală practic rămâne la nivelul anului 2015. Astfel, veniturile din impozite, taxe şi contribuţii exprimate ca pondere din PIB în 2016 vor fi de 31,98%, în creştere cu 0,17 puncte procentuale faţă de 2015. Cheltuielile BPN în 2016 vor spori faţă de 2015 cu 6,3 miliarde de lei sau cu 13,6%. Exprimate ca procent din PIB acestea vor ajunge la 39,5%, la nivelul Estoniei anului 2015 şi peste nivelul Letoniei (37,2%), României (35,5%), Irlandei (35,1%) şi Lituaniei (35,1%). Nivelul mediu în UE pentru 2015 a fost de 47,4% din PIB.
Pentru 2016 estimările pentru Bugetul Public Naţional prevede o creştere a veniturilor şi cheltuielilor de circa 11,1% şi respectiv 13,6% faţă de anul precedent, ce va determina un deficit de circa 3,2% în creştere cu circa 52,7%.
Principalele surse din care se va finanţa deficitul bugetar (şi rambursarea împrumuturilor) sunt din privatizare – circa 300 de milioane de lei, valorile mobiliare de stat, 200 de milioane de lei, şi circa 6,7 miliarde de lei împrumuturi externe, din care circa 2,7 miliarde pentru finanţarea proiectelor din surse externe. Astfel, se constata o dependenţă aproape integrală a finanţării deficitului bugetar de sursele externe, ce în condiţiile actuale reprezintă un risc semnificativ.
Totodată, expertul consideră că Bugetul pentru 2016 este elaborat în baza unei noi clasificări bugetare. Noua clasificare funcţională şi economică este în conformitate cu standardele internaţionale, lucru ce va permite nu doar o comparabilitate mult mai bună decât până în prezent cu bugetele altor ţări, ci şi va îmbunătăţi redarea unei imagini fidele, adecvate realităţilor economice şi sociale.
