Operațiunea Iași-Chișinău, soldată cu ieșirea României din război, a avut consecințe catastrofale pentru localitatea Șerpeni, raionul Anenii Noi. Satul a fost transformat în ruine, rămânând o sigură casă întreagă. O spune profesorul de istorie din satul Șerpeni, raionul Anenii Noi, Petru Pasenco. În cadrul dezbaterii „Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță”, organizată de Agenția de presă IPN, profesorul de istorie a povestit că în urma atacurilor de la Șerpeni dintre sovietici și germani, localitatea a fost distrusă, iar o mare parte a populației a fost deportată în Siberia.
Operațiunea Iași-Chișinău, începută de către sovietici la 20 august 1944 a intrat în istorie ca una din cele mai scurte, însă care a schimbat raportul de forțe pe segmentul de sud al frontului sovieto-german și, în consecință, în Balcani. Rezultatul acestei bătălii a fost scoaterea României din război și trecerea ei de partea Aliaților, precum și reanexarea Basarabiei. Profesorul de istorie din satul Șerpeni, Petru Pasenco, spune că până la 20 august 1944 localitatea sa a fost ținta atacurilor atât din partea sovieticilor, cât și din partea germanilor. Aceasta s-a întâmplat chiar în condițiile când Capul de pod Șerpeni a fost doar o momeală pentru germani care trebuiau să credă că anume de aici se va începe ofensiva, în realitate ofensiva se pregătea de la Chițcani.
„Pe 18 august comandamentul sovietic, pentru a-i induce în eroare pe dușmani, adică pe germani, și a-i face să creadă că de pe Capul de Pod Șerpeni va începe ofensiva decisivă spre Chișinău, a dat ordin să fie luat cu asalt satul Șerpeni și artileria sovietică a început să bombardeze satul, chemând un foc nimicitor și din partea artileriei germane. Două zile satul a fost distrus de artileria ambelor părți rămânând doar o casă întreagă și una parțial deteriorată, restul – doar ruine. Ulterior, a fost stricată biserica și cu piatra bisericii a fost construită casa de cultură, deși în jurul satului avem atât de multă piatră, încât ar putea fi construit un oraș”, a spus profesorul de istorie, Petru Pasenco.
Profesorul din Șerpeni povestește că populația din localitate a fost decimată, o parte dintre bărbați ajungând pe front, iar o altă parte fiind deportată în Siberia la munci silnice.
„Mulți consăteni au nimeni pe front, printre care și tatăl meu, dar o majoritare covârșitoare a fost dusă în Siberia. Un bunic de-al meu și un frate al mamei au fost duși în Siberia. Au fost mobilizați chiar la front, dar nu i-au dus la front, ci i-au dus în Siberia. Au fost în lagăre de concentrare similare celor germane, dar la germani situația era mai ușoară decât soarta basarabenilor. Majoritatea din ei au murit. Oamenii mureau de foame și de muncă grea. Munceau la tăiat păduri. De pe front s-au întors unii. Fără picioare, fără mâini”, a mai spus Petru Pasenco.
Consecințele operațiunii Iași-București pentru localitatea Șerpeni au fost aceleași ca pentru întreaga Basarabie, povestește profesorul Petru Pasenco. A avut loc foametea, valurile de deportări și colectivizarea forțată. Potrivit lui Petru Pasenco, grație apelor Nistrului, localnicii din Șerpeni au suportat mai ușor foametea din 1946-1947.
„Pentru localnicii din Șerpeni, pentru că satul este așezat pe malul Nistrului, foametea a trecut mai ușor, era mai suportabilă. Atât timp cât Nistrul nu era înghețat, oamenii se hrăneau cu pârjoale din scoici și pești. Oamenii s-au hrănit cu produsele Nistrului. Ulterior a venit colectivizarea forțată. Cei care se opuneau, erau duși la urșii albi”, a punctat Petru Pasenco.
Dezbaterea publică la tema „Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță” este a 40-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
