Sectorul plantelor aromatice și medicinale nu are suficient sprijin din partea autorităților. În timp ce alte domenii, precum cel al fructelor sau vinificației, sunt promovate prin diverse evenimente și prin implementarea unor standarde de calitate, sectorul plantelor aromatice și medicinale rămâne adesea marginalizat. Această realitate este subliniată de Alexandru Bădărău, fost director al Asociații Producătorilor de Lavandă din Moldova. Potrivit lui, agricultorii recunosc importanța diversificării sectorului, însă susțin că sprijinul acordat diferitelor ramuri ale agriculturii nu este distribuit echitabil.
În cadrul unei conferințe de presă la IPN, Alexandru Bădărău a menționat că ramura plantelor medicinale și aromatice nu este susținută și promovată suficient de autoritățile. În urma vizitelor pe care le-a avut în țări europene, unde a făcut schimb de experiență cu profesioniști în domeniu, a revenit în Moldova cu un șir de propuneri menite să sprijine agricultorii care vor să cultive plante aromatice și medicinale. Tote eforturile de a convinge autoritățile de importanța dezvoltării acestui sector au fost zădarnice.
Alexandru Bădărău spune că statul se poate dezvolta numai dacă va crea condiții prielnice pentru afaceri. Guvernul se împrumută deja din resurse interne pentru a acoperi un deficit bugetar de peste 1,5 miliarde de lei, însă folosește acești bani nu pentru a investi în sectoare economice care ar putea genera valoare și, ulterior, ar asigura returnarea investițiilor prin impozite, ci pentru a acoperi cheltuieli curente. În opinia sa, aceste mijloace sunt irosite. În timp ce statul face investiții pe termen lung, afacerile din agricultură falimentează, iar această politică nu poate fi corectă.
Cătălina Negoiță deține un laborator artizanal de produse de patiserie și cofetărie. Antreprenoarea și-a propus să producă pâine sănătoasă, înlocuind drojdia cu maiaua care este fermentată natural, fără adausuri chimice. Ca să ridice cantitatea de proteină în produsul final, a vrut să adauge cânepă, dar agricultorii din țară așa și nu au obținut dreptul să o cultive, singura opțiune fiind cea de import. În calitate de doctorandă, Cătălina Negoiță spune că a publicat numeroase articole care demonstrează proprietățile benefice ale cânepii alimentare și medicinale. Statul român demult a înțeles valoarea acestui produs și agricultorii români pot să cultive cânepă, în timp ce în Republica Moldova acest domeniu rămâne neglijat. Femeia de afaceri și-a exprimat speranța că autoritățile vor urma exemplul colegilor de peste Prut și businessul local va putea utiliza materie primă locală, nu de import.
Conferința se desfășoară în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul prezentului material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
