Procesul de realizare a PPŢ în anul 2008 contribuie esenţial la sensibilizarea societăţii asupra fenomenului corupţiei. Interviu Info-Prim Neo cu Valeriu Balaban, coordonator naţional al PPŢ

Procesul de realizare a PPŢ în anul 2008 contribuie esenţial la sensibilizarea societăţii asupra fenomenului corupţiei. Interviu Info-Prim Neo cu Valeriu Balaban, coordonator naţional al PPŢ [ - COR: Realizarea cu succes a Planului Preliminar de Ţară (PPŢ) al R. Moldova în cadrul Programului SUA „Provocările Mileniului” este o precondiţie pentru ca Moldova din ţară eligibilă pentru accesul la fondurile de bază ale corporaţiei americane să devină ţară beneficiară. Care sînt aprecierile Dvs. referitor la efectul acţiunilor din PPŢ implementate pe parcursul anului 2008?] - Implementarea PPŢ se va încheia în luna martie 2009 şi 2008 a fost un an când majoritatea acţiunilor incluse în acesta au fost definitivate sau urmează, în scurt timp, să fie duse până la capăt. Aş vrea să remarec, că de la finele lui 2006, când PPŢ a fost lansat, procesul de implementare a contribuit esenţial la sensibilizarea factorilor din administraţia publică centrală şi locală, precum şi a societăţii civile asupra fenomenului corupţiei. Multe din autorităţile publice au creat parteneriate durabile cu organizaţiile societăţii civile, obţinîndu-se o interacţiune eficientă în organizarea diferitor campanii de prevenitre a corupţiei, de elucidare a cazurilor de mituire. Organizaţiile societăţii civile şi-au consolidat capacităţile de monitorizare, înşişi cetăţenii semnalează mai frecvent despre diverse încercări de corupţie şi mituire, înţelegând că asemenea fenomene au o influenţă nocivă asupra dezvoltării economice şi sociale a ţării, asupra democratizării ei. [ - Precum se cunoaşte, PPŢ prevede acţiuni de combatere şi prevenire a fenomenului corupţiei în cinci domenii importante pentru afirmarea principiilor democratice în stat şi a echităţii sociale. Aţi putea să evidenţiaţi câteva din acestea, care, în opinia Dvs., s-au soldat cu rezultate evidente pentru domeniile respective şi care au avut sau continuă să aibă un efect educativ asupra societăţii?] - Aş începe cu acţiunile întreprinse în domeniul judiciar, e vorba, în primul rând, de implementarea conceptului de informatizare totală a justiţiei. Numai în anul acesta în sistemul judiciar au fost procurate şi instalate 3500 computere şi alte echipamente în valoare de circa 35 mln lei. Aceasta va permite asigurarea automatizată a distribuirii aleatorii a cauzelor judiciare, va facilita legătura dintre diferite verigi, participante la procesul judiciar. Au fost introduse modificări în legislaţie prin care este instituită Inspecţia Judiciară, elaborate şi promovate Codurile deontologice pe profesiile din sistemul judiciar ( avocaţi, de exemplu). În domeniul ocrotirii sănătăţii acţiunile, în special, cele înfăptuite pe parcursul anului curent, au fost concentrate pe asigurarea transparenţei în achiziţiile publice şi îmbunătăţirii calilităţii serviciilor. Au fost elaborate Codul de etică a lucrătorului medical, Ghidul achiziţiilor publice în domeniul ocrotirii sănătăţii, precum şi proiectul de lege cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat pacientului. Proiectul de lege este o novaţie şi sperăm că promovarea lui va avea o rezonanţă pozitivă în societate. Dar cel mai important este faptul că s-a purces la elaborarea protocoalelor clinice pe maladii, care includ acţiuni standarde începând de la stabilirea diagnozei şi până la tratamentul final al bolii. Astfel, se pune începutul unor reforme de esenţă în domeniul ocrotirii sănătăţii, pentru că aceste protocoale vor fi urmate de toţi medicii, indiferent de instituţia unde aceştea lucrează sau de sediul ei: în oraş sau la ţară. Pentru acţiunile de prevenire a corupţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii au fost alocate 20 mln lei. Acţiuni relevante au fost întreprinse pentru combaterea şi prevenirea copuţiei în adminstraţiile fiscală, vamală şi în organele de poliţie. De exemplu, în Serviciul Vamal s-a lucrat mult pentru simplificarea procedurilor vamale, s-a redus timpul consumat la perfectarea documentelor pentru operaţiunile de import-export. De la sfârţitul lunii decembrie, la punctele de trecere a frontierei şi la punctele vamale interne a fost implementat „ghişeul unic”, funcţiile celor 7 structuri care efectuau controlul la trecerea frontierei, cu excepţia Serviciului Grăniceri, au fost preluate de autorităţile vamale, care percep şi plăţile, mai apoi fiind repartizate automat pe conturile bancare ale structurilor respective. În cadrul organelor de interne, scopul acţiunilor din PPŢ a fost de a îmbunătăţi cultura operaţională, procedurile de recrutare a personalului şi de a consolida capacitatea de investigare a cazurilor de corupţie în cadrul poliţiei. În sistemul fiscal s-a îmbunătăţit mecanismul de colectare a impozitelor asigurându-se transparenţa fluxurilor financiare, fapt ce a redus economia tenebră. Actualmente, practic, toate subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat sunt incluse într-un sistem informaţional unic. Au fost procurate 3000 computere noi, elaborat şi pus în funcţiune softul e-Declaraţii, prin care contribuabilii pot prezenta prin internet dările de seamă fiscale, precum şi alte informaţii fiscale din oficiu, sau de acasă, factorul uman în relaţia cu contribuabilul s-a redus foarte mult. În cadrul IFPS a fost instituit Centrul de Apel Telefonic, care va fi pus în funcţiune din ianuarie 2009. La acest serviciu va putea apela orice contribuabil, care va primi un răspuns calificat în ce priveştre aplicarea legislaţiei fiscale. În toate trei domenii sunt înfăptuite măsuri în vederea asigurării integrităţii personalului şi corespunderii acestuia eticii profesionale. [ - Aţi spus, în deputul acestui interviu, despre îmbunătăţirea relaţiei autorităţilor publice cu societatea civilă, sporirea interacţiunii părţilor în combaterea şi prevenirea corupţiei. Dacă vreţi să faceţi unele concretizări...] - La momentul lansării PPŢ, experţii străini considerau că organizaţiile societăţii civile, inclusiv presa, încă nu-şi îndeplineşte în măsura cuvenită funcţiile de monitir al activităţilor desfăşurate de autorităţi, în special, în ce priveşte utilizarea banilor publici, desfăşurarea transparentă a concursurilor de achiziiţii din banii bugetari şi în alte domenii. Pe parcursul implementării PPŢ, au fost organizatre diferite seminare de instruire, astfel ca unele funcţii ale autorităţilor publifce să fie delegate ONG. Actualmente, pe lângă Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) a fost constituit Consiliul civil, un mecanism care, dacă îşi va demonstra eficacitatea, ar putea fi preluat şi de alte instituţii publice. Au fost instruţi 60 jurnalişti de investigaţie, lansată o campanie publică de proporţii „Tu poţi opri corupţia”, care, practic, a permis fiecărui cetăţean să constientizeze şi să se pronunţe în emisiunile radiofonice şi TV, în presă asupra acestui fenomen şi modalităţilor de prevenire. Aş mai vrea să menţionez că pe parcursul tuturor activităţilor am avut susţinerea logistică, dar şi financiară, a colegilor americani, a proiectului „Buna guvernare” , a altor proiecte. Pentru implementarea proiectului PPŢ partenerii americani au alocat 24,7 mln dolari, aproximativ printr-o sumă echivalentă contribuie la implementarea PPŢ şi Guvernul Moldovei.