logo

Problemele ce ţin de reflectarea campaniei electorale în mass-media s-au agravat, raport


https://www.ipn.md/ro/problemele-ce-tin-de-reflectarea-campaniei-electorale-in-mass-media-s-au-agravat-7965_1016355.html

Problemele ce ţin de reflectarea campaniei electorale de către instituţiile mass-media din Republica Moldova s-au agravat în ultimele două săptămâni, concurenţii electorali fiind favorizaţi sau defavorizaţi în funcţie de simpatiile politice ale editorilor şi patronilor acestor instituţii – arată cel de-al doilea raport de monitorizare realizat de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Presei Electronice din Moldova (APEL), în cadrul Coaliţiei pentru Alegeri Libere şi Corecte, transmite IPN.

„Din păcate, în buletinele de ştiri, dar şi pe paginile ziarelor şi ale portalurilor online, sunt foarte, foarte multe articole de opinie în detrimentul ştirilor realizate obiectiv, echilibrat şi echidistant de către reporteri”, a subliniat Petru Macovei, director API. Acesta a menţionat că dintre ziare niciunul nu a reflectat echilibrat şi obiectiv sută la sută campania electorală, unele fiind chiar făţiş partizane.

Moldova Suverană critică Partidul „Patria” şi Partidul Socialiştilor, favorizând mai des Partidul Liberal Democrat. Komsomolskaya Pravda îi prezintă pe majoritatea concurenţilor în context neutru, însă are multă publicitate electorală care nu e marcată corespunzător. Timpul a prezentat PLDM, PDM şi PL în context neutru, iar PSRM şi „Patria”  în context preponderent negativ. Panorama a defavorizat partidele parlamentare şi a favorizat PPCD, Vesti Gagauzii a favorizat PSRM, iar Ziarul Naţional a favorizat PLDM, prezentând într-un context negativ PSRM, PCRM şi Partidul „Patria”. Cea mai gravă situaţie a fost atestată la Nezavisemaya Moldova, care a încălcat frecvent şi evident principiile deontologice şi a favorizat masiv PCRM.

Potrivit lui Petru Macovei, dintre portalurile de ştiri, newsmaker.md a ieşit din nou în evidenţă ca un exemplu echilibrat şi obiectiv de reflectare a campaniei electorale. De cealaltă parte, aproximativ 55% din materialele de pe jurnal.md şi omg.md au fost părtinitoare. Primul site a prezentat în context negativ mai ales PDM şi mai rar PCRM şi PLDM, iar omg.md a defavorizat puternic PLDM şi PDM. Deschide.md şi realitatea.md au defavorizat masiv PLDM şi au favorizat subtil PSRM şi „Patria”. La noi.md nu au fost observate simpatii sau antipatii politice evidente, iar politik.md a publicat multe materiale părtinitoare (40%), prezentând majoritatea actorilor politici în context neutru şi negativ. Unimedia.info a favorizat uşor PDM şi PLDM. Moldova24.info s-a remarcat prin numeroase carenţe la capitolele pluralism, echilibru şi imparţialitate, susţinând PDM şi uşor PPP, devaforizând totodată masiv PLDM.

La capitolul ştiri televizate, expertul APEL, Aneta Gonţa, a menţionat că Prime TV, Publika TV, Canal 2 şi Canal 3 au favorizat masiv PDM, atât prin contextul pozitiv în care e prezentat concurentul electoral, cât şi prin frecvenţa apariţiilor acestuia. PDM a fost şi cel mai mediatizat la Jurnal TV, însă cel mai des într-un context negativ. N4 a favorizat PLDM şi a defavorizat PDM şi PCRM. TV7 a prezentat în context preponderent pozitiv PDM şi PLDM. Aceste două partide au fost însă defavorizate la Accent TV, unde doar PSRM a apărut în context pozitiv. Moldova 1, Canal Regional şi GRT au fost cele mai echilibrate. Per total, la cele 12 televiziuni monitorizate, PDM a apărut de 453 ori, dintre care 170 de apariţii în context pozitiv, PLDM – 155 (18 pozitive),  PCRM – 141 (8), PL – 114 (2), PSRM – 86 (4).

Nadine Gogu, directoarea CJI, e declarat că la radio, materialele au fost mai echilibrate şi părtinitoare. Totuşi, după frecvenţa apariţiilor în context pozitiv, Radio Moldova favorizează uşor PL şi PDM, Vocea Basarabiei – PLDM, Radio Plai – PDM, Russkoie Radio – PDM, iar Radio Noroc nu a favorizat vreun concurent electoral.

Monitorizarea are loc în cadrul unui proiect finanţat de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED) al SUA, Ambasada SUA în Republica Moldova şi de Fundaţia Est-Europeană din fondurile alocate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).