Reforma instituțională în Republica Moldova se tergiversează din cauza interesului scăzut din partea guvernării pentru reformarea reală a Agenției Naționale de Integritate (ANI), dar și din cauza insuficienței de claritate a cadrului legal în vigoare. La rândul său, tergiversarea procesului de reorganizare a ANI pune în pericol activitatea de control a averilor și intereselor personale. Declarațiile de avere și interese pentru anii 2015 și 2016 riscă să rămână necontrolate. Constatările se regăsesc într-un studiu realizat în cadrul unui proiect desfășurat de Institutul de Politici Publice și prezentat, vineri, la o dezbatere publică, transmite IPN.
Conform studiului, tergiversarea reformei instituționale are la bază probleme de ordin legal și instituțional, dar și posibile constrângeri de ordin politic și financiar. Factorul extern decisiv în crearea Centrului Național de Integritate și, ulterior, reformarea acestuia în Agenția Națională de Integritate a fost mai degrabă un rezultat al presiunii din Partea GRECO și a Uniunii Europene.
Potrivit directorului Institutului de Politici Publice de la Chișinău, Arcadie Barbăroșie, instituția responsabilă de colectarea și prelucrarea datelor din declarațiile de avere și interese nu a activat aproape un an și jumătate pentru că nu a avut președinte. Aceasta după ce fostul președinte a fost forțat să-și depună demisia din cauza schimbărilor care au avut loc în această instituție. Directorul IPP crede că până acum nu a fost promovat nimeni în funcția de conducere a ANI din cauza lipsei de voință politică sau pentru că se vrea să fie promovată o anumită persoană.
Participând la dezbateri, ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a spus că instituțiile din România au devenit o marcă de calitate în domeniul combaterii corupției și conflictelor de interese. Totodată, realitățile din ultimii ani din Moldova au scos la iveală vulnerabilitățile existente la Chișinău în cadrul instituțiilor de apărare a legii, printre care furtul din sistemul bancar, privatizări contestate etc. Toate acestea au erodat încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în capacitatea acestora de a preveni și de a lupta cu fenomenul corupției și crimei organizate. Diplomatul a încurajat autoritățile de la Chișinău să depună eforturi pentru a asigura în cel mai scurt timp operaționalitatea deplină a ANI, prin selectarea președintelui și vicepreședintelui instituției în conformitate cu noile prevederi ale pachetului de integritate adoptat în 2016.
Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice din București, a menționat că problema integrității în România și în Republica Moldova nu ține doar de cadrul legal, dar mai degrabă de cum răspunde societatea la o serie de cazuri. „Aceste lucruri trebuie să se fundamenteze pe o înțelegere a întregii societăți că acel lucru este o problemă. Este un efort comun al instituțiilor responsabile, a societății civile, dar și a politicului, a corpului legislativ”, a spus Adrian Moraru. El a mai spus că în Republica Moldova există și practici bune în domeniul integrității, care nu funcționează în România, precum declarațiile electronice sau testul cu poligraful.
Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea sistemului integrat de identificare, prevenire și combatere a conflictelor de interese în Republica Moldova prin cooperarea instituțională și parteneriat cu actorii cu competențe în domeniu din România”, implementat de Institutul pentru Politici Publice din România și Autoritatea Națională de Integritate și Institutul de Politici Publice din Republica Moldova.
