Diversitatea culturală şi cea lingvistică sunt o bogăţie a Republicii Moldova, nicidecum un motiv de discordie. Învăţarea limbilor minoritare de către membrii acestor etnii trebuie încurajată şi susţinută de către stat, dar, la rândul lor, minorităţile trebuie să înveţe limba de stat. Totodată, problema lingvistică ţine de protejarea unor drepturi şi nu de geopolitică. Opinii în acest sens au fost împărtăşite în cadrul mesei rotunde „Predarea şi învăţarea limbii minoritare ca limbă maternă, predarea în limba minoritară şi a limbii de stat minorităţilor”, organizate de Ambasada Ungariei în Republica Moldova, transmite IPN.
Ambasadorul Ungariei în Republica Moldova, Matyas Szilagyi, a declarat că scopul mesei rotunde este „să contribuim la consolidarea unei societăţi de toleranţă şi multiculturalitate tradiţională, să contribuim la prosperitatea unei ţări foarte bogate în tradiţii europene şi să contribuim la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană”. În acest sens, diplomatul a subliniat că „păstrarea multiculturalităţii, păstrarea multilingivismului se integrează organic în valorile europene”.
Şeful Delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola, a accentuat importanţa integrării societăţii în baza a două principii complementare: construirea naţiunii politice şi respectarea drepturilor minorităţilor. Diplomatul a lăudat diversitatea lingvistică din Moldova, dar a menţionat că păstrarea şi protejarea acesteia nu contravine necesităţii de a promova limba de stat ca mijloc de integrare a societăţii. „Revenim la nevoia de a găsi o metodă de a realiza acest obiectiv fără a-l politiza excesiv. E vorba de drepturi, nu de geopolitică”, a declarat Pirkka Tapiola. Acesta a admis însă că problema lingvistică este una care încă divizează societatea. „Când am început să lucrez în Republica Moldova, nivelul de polarizare al societăţii era mult mai jos decât în alte ţări din regiune, însă trebuie să recunosc că a crescut şi este important să-l reducem”, a declarat Pirkka Tapiola.
Ambasadorul Turciei în Republica Moldova, Mehmet Selim Kartal, a declarat că „limba maternă e ca şi laptele matern” şi e la fel de importantă pentru un grup etnic precum e laptele matern pentru organismul uman. Totodată, ambasadorul s-a referit la exemplul copiilor turci în Germania care învaţă atât germana, cât şi turca, şi a accentuat faptul că „este demonstrat ştiinţific că învăţarea limbii materne nu e un obstacol pentru învăţare altor limbi, ci dimpotrivă”. Diplomatul a mai adăugat că învăţarea limbii de stat este atât în interesul statului, cât şi în cel al minorităţilor naţionale, care astfel pot participa mai bine la procesul politic de luare a deciziilor.
„Este obligaţia statului să ajute, să asiste minorităţile să înveţe limba lor naţională, dar totodată statul este îndreptăţit să se aştepte de la minorităţi să înveţe limba de stat”, a declarat ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Artur Michalski.
Deputatul Vadim Mişin, preşedinte al comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice din Parlamentul Republicii Moldova, a lăudat realizările în domeniu ale Uniunii Europene, însă a subliniat că drepturile minorităţilor „nu trebuie impuse cu forţa, dar trebuie să fie dorite şi acceptate de comunitate”. Vadim Mişin s-a referit la cazul regiunii autonome Găgăuzia, unde, conform deputatului, populaţia preferă învăţământul în limba rusă celui în limba găgăuză. În acest sens, parlamentarul a atras atenţia asupra rolului important al limbii ruse în societate ca limbă de comunicare interetnică, menţionând că limba rusă a obţinut acest statut nu printr-o decizie politică, ci pentru că a existat o necesitate reală în societate.
Masa rotundă „Predarea şi învăţarea limbii minoritare ca limbă maternă, predarea în limba minoritară şi a limbii de stat minorităţilor” a reunit reprezentanţi ai misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, ai autorităţilor şi ai organizaţiilor etnoculturale din ţară, precum şi experţi şi profesori din Slovacia, Ungaria, România şi Moldova pentru un schimb de experienţă şi bune practici. Întâlnirea a fost organizată de Ambasada Ungariei la Chişinău, în parteneriat cu Biroul relaţii interetnice al Republicii Moldova şi Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului.
