Problema limbii între Chişinău şi Comrat este politizată, Fiodor Angheli

Problema limbii între Chişinău şi Comrat este politizată şi niciuna dintre părţi nu propune soluţii relevante, a declarat pentru Info-Prim Neo scriitorul şi cercetătorul Fiodor Angheli, născut într-un sat din Ceadîr-Lunga, ex-deputat şi ambasador al Republicii Moldova în Turcia în perioada anilor 1998-2001. „Şi anul trecut au fost elevi care nu au susţinut bacalaureatul, însă nu s-a făcut mare zarvă pe marginea acestei probleme. Anul acesta Ministerul Educaţiei a luat măsuri severe pentru ca elevii să nu copieze şi din această cauză s-a ajuns la un aşa număr mare de corigenţi”, a menţionat Fiodor Angheli. Potrivit lui Fiodor Angheli, problema nu se regăseşte numai în conducerea Găgăuziei. Şi Ministerul Educaţiei poartă o parte de vină. În primul rând, nu au fost asigurate cadre didactice competente pentru a putea preda limba română elevilor găgăuzi, dar şi materialul din manuale este foarte complicat pentru copiii pentru care româna nu este limbă maternă, a menţionat scriitorul. „Ambele părţi implicate în acest conflict trebuie să se aşeze cu mintea limpede la negocieri şi să se găsească un consens. Atât conducerea de la Chişinău, cât şi cea de la Comrat trebuiau să meargă în teritoriu pentru a vedea cu adevărat care sunt problemele şi de unde apar. Găgăuzia a făcut o mare greşeală cerând ca elevii să nu înveţe limba română, ci limba moldovenească. Dar eu vă spun, între limba română şi limba moldovenească chiar nu este nicio deosebire”, a subliniat cercetătorul. Fiodor Angheli a mai spus că lucrează la o nouă carte, care îi va ajuta pe copiii găgăuzi, dar şi pe vârstnici, să înveţe mai uşor limba română. Pe viitor, cercetătorul îşi propune să scoată de sub tipar şi un dicţionar român-rus pentru şcolile din Găgăuzia. Autorităţile găgăuze au cerut Ministerului Educaţiei să le ofere încă o şansă celor 45 de absolvenţi care nu au reuşit să ia o notă pozitivă la testul de română nici în sesiunea repetată de bacalaureat. Pentru că demersurile nu au fost susţinute, Comratul a eliberat propriul model de diplome de bacalaureat absolvenţilor din regiune, gest criticat la Chişinău. De asemenea, autorităţile găgăuze insistă pe faptul ca în acte limba de stat să fie numită moldovenească, aşa cum este în Constituţie, şi nu română.